Alexandru Tănase: Nu există un proiect unionist și nici politicieni care să-l asume

La București și Chișinău nu există partide politice influente care ar avea un proiect bine pus la punct privind unirea Republicii Moldova cu România, crede președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase.

Fostul politician a menționat în interviul oferit pentru moldNova că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, a spus de ce Chișinăul se luptă cu adaptarea populației rurale la mediul urban, exprimându-și totodată punctul său de vedere despre originea problemelor din Capitală.

Candidați la prezidențiale pentru toate gusturile

moldNova: Ați simțit cutremurul din noaptea de vineri spre sâmbătă?

Alexandru Tănase: Da. Nimic deosebit.

moldNova: Ce ați făcut?

Alexandru Tănase: Nimic. Dacă te panichezi pământul nu se va zgudui mai puțin.

moldNova: Pe Facebook au apărut două replici a doi politicieni de la noi. Primarul Dorin Chirtoacă a scris ce trebuie să faci în asemenea cazuri, iar Marian Lupu – despre posibilul cutremur politic din toamnă. Ce credeți, va fi un cutremur politic în toamnă?

Alexandru Tănase: Nu știu, Republica Moldova e o țară în care este destul de complicat să faci estimări realiste. Dacă va fi un cutremur – vom trece prin el,  ce ai să faci?

moldNova: Cu privire la alegerile recente din Rusia. Dumneavoastră ați scris că cei care nu s-au prezentat la scrutin practic au determinat rezultatele.

Alexandru Tănase: Așa este. Și politic, și matematic.

moldNova: Și ați îndemnat lumea de aici să meargă la vot. Dumneavoastră o să mergeți la vot?

Alexandru Tănase: Eu am să merg la vot. În campania prezidențială s-au înscris mai mulți candidați, prin urmare toți își pot regăsi preferințele politice în unul din acești candidați. Eu nu cred că nu avem de unde alege. Dar, cei care vor alege să stea acasă în ziua votării, trebuie să se împace cu ideea  că  altcineva va vota în locul lor. Aceasta a fost ideea pe care am vrut să o transmit prin acea postare. În fiecare scrutin electoral vin cu un mesaj similar în care îndemn oamenii să meargă la votare. Bineînțeles că votul este o facultate, dar dacă nu utilizezi această facultate – ea devine inutilă.

moldNova:  Dumneavoastră ați hotărât pe cine să votați?

Alexandru Tănase: Încă nu avem lista finală. Când o să fie trasă linia,  voi decide pe cine să votez.

moldNova:  Dar din cei care și-au anunțat intențiile?

Alexandru Tănase: Din  cei care și-au anunțat public intențiile de a candida, eu cred ca ai de unde alege în funcție de opțiunile politice, convingerile politice ș.a.m.d.

moldNova: Cu referire la Hotărârea CC din 4 martie 2016. Ați putea să spuneți care a fost miza, scopul?

Alexandru Tănase: În ce sens care a fost miza?

moldNova: Hotărârea a fost pronunțată?

Alexandru Tănase: Da.

moldNova: Cum ați motivat Hotărârea?

Alexandru Tănase: Toate argumentele sunt în textul Hotărârii, care este public. Eu nu am cum să vin cu alte argumente decât cele care au fost pronunțate în Hotărâre.

moldNova: Se vorbea că raționamentul Hotărârii a fost unul politic și nu juridic…

Alexandru Tănase: Cine vorbea? Se vorbea e o noțiune foarte vagă. Eu nu pot comenta abstract fără să știu despre cine este vorba. Au fost diferite opinii. S-au enunțat diferite puncte de vedere. Unii au lăudat Hotărârea, alții mai puțin. Regretata ex-președinte a Curții Federale Constituționale  a Germaniei, Jutta Limbach, spunea ca atunci când hotărârile Curții Constituționale nu sunt criticate, ceva nu este în regulă.

moldNova: De exemplu, directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a criticat, în mare parte, hotărârea.

Alexandru Tănase: Este un punct de vedere, pe care îl respect, dar cu care nu pot fi de acord. Fiecare are dreptul să aibă propriul său punct de vedere, inclusiv domnul Munteanu. Sunt de părere că o opinie critică, facilitează o mai bună înțelegere a problemei puse în discuție. Existența opiniilor critice, denotă existența unui dialog în societate, ceea ce-i un lucru bun în fond.

moldNova: Într-un interviu ați spus că cunoașteți motivele adevărate ale lui Munteanu în privința criticilor.

Alexandru Tănase: În același interviu le-am și enunțat. Consider subiectul consumat. Am încheiat acea discuție și nu văd necesitatea de a reveni la ea.

moldNova: Bine. Dar de ce totuși nu s-a modificat și aliniatul în privința cenzorului de vârstă?

Alexandru Tănase: Curtea a intervenit doar în acele mecanisme care au creat blocaj instituțional. Or, norma privind limita de vârstă nu a creat niciodată blocaj. De altfel, proiectul promovat prin intermediul inițiatevei populare de modificare a Constituției prevedea aceeași limită de vârstă.

moldNova: Ambasadorul SUA la Chișinău, James D. Pettit, a salutat Hotărârea CC din 4 martie și a spus că este una benefică.

Alexandru Tănase: Nu doar dumnealui. Pot să vă spun că și Misiunea de Evaluare Europeană a Curții Constituționale a făcut o constatare care urmează aceeași logică, încurajând Curtea Constituțională să verifice toate modificările la Constituție în fond. Curtea moldovenească nu este unica care face asemenea verificări. Vom găsi practici identice în Austria, Lituania, Germania, Turcia etc. Eu cred că prin hotărârea din 4 martie  am dezlegat o problemă, pe care în alt mod nu am fi putut să o rezolvăm. Am încheiat un deceniu de blocaje instituționale, care generau permanent alegeri anticipate, interimate peste interimate care durau ani de zile și multe alte lucruri care au afectat în mod clar nu doar funcționarea sau principiul separării puterilor în stat, dar și buna funcționarea a statului. Din această perspectivă, indiferent cine va câștiga alegerile prezidențiale, în mod normal sistemul trebuie să funcționeze fără nici un fel de  blocaje.

moldNova: Ați putea să comentați declarațiile ambasadorului James D. Pettit care  a spus că  unirea Republicii Moldova cu România nu este o alegere practică şi nu va îmbunătăţi situaţia românilor de peste Prut?

Alexandru Tănase: Un ambasador de regulă nu face declarații în nume propriu, prin urmare s-ar putea ca aceasta să fie poziția oficială a Departamentului de Stat la acest capitol. Eu comunic cu mai mulți ambasadori occidentali la Chișinău, nu doar cu dl ambasador Pettit și pot să vă spun că domnia sa nu este unicul ambasador care împărtășește acest punct de vedere. Am observat că această declarație a trezit foarte multe nemulțumiri. În acest context, vreau să amintesc criticilor dlui ambasador Pettit, că indiferent de atitudinea față declarațiile sale, Statele Unite rămân a fi un aliat strategic al Republicii Moldova, care prin politica pe care o promovează timp de un sfert de secol, garantează securitatea în această regiune a Europei. Să nu uităm că SUA este țara care ne-a salvat de semnarea „memorandumului Kozak” și care a asistat în acești 25 de ani Moldova prin finanțări de miliarde de dolari. Prin urmare, cred că reacțiile emoționale la declarațiile domnului Pettit au fost cam pripite. Trebuie să înțelegem că SUA este aliatul cheie al Republicii Moldova, care ne ajută să rezistăm presiunilor crescânde din partea Federației Ruse. Este declarația unui ambasador, nu este primul și nu este ultimul ambasador care face declarații care ne plac sau care nu ne plac, dar nu trebuie să uităm despre lucrurile mult mai importante.

Limba română, din punct de vedere constituțional

moldNova: În decizia cu privire la limba română din 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a hotărât că Preambulul Constituției prevalează.

Alexandru Tănase: Nu. Curtea a hotărât că Declarația de Independență este partea blocului de constituționalitate. Curtea a hotărât crearea blocului de constituționalitate și încorporarea Declarației Independență în blocul de constituționalitate. Și Declarația are prioritate asupra Constituției din cauza că beneficiază de clauza de eternitate, ea nu poate fi modificată sau abrogată. Ea nu poate fi modificată spre deosebire de Constituție.

moldNova: Academia de Știință s-a pronunțat cu privire la limba română. Ei au spus că din punct de vedere științific este limba română. Domnul Timofti, la fel, a declarat că vorbește limba română. Dacă nu greșesc, Guvernul și Parlamentul nu s-au pronunțat în timpul ședinței?

Alexandru Tănase: Este adevarat că instituția prezidențială a sprijinit punctul de vedere al Curții Constituționale. Pentru oricine este evident care este denumire corectă a limbii pe care o vorbim noi. Timp de două decenii subiectul acesta a fost speculat în detrimentul cetățenilor Republicii Moldova pentru ai dezbina și mai tare pe unele criterii false. Eu cred că noi avem nevoie de o coeziune socială dar nu de dezbinare pe niște probleme care realmente nu există.

moldNova: Acum pasul trebuie să-l facă Parlamentul, din câte înțeleg?

Alexandru Tănase: Pentru ce?

moldNova: Pentru a legitima până la capăt denumirea.
 
Alexandru Tănase: Sintagma constituțională „limba română” este una perfect legitimă, face parte din textul blocului de constituționalitate, prin intermediul Declarației de Independență și nu necesită legitimări suplimentare. Curtea Constituțională a decis că acesta este sensul autentic. Ar fi bine ca  Parlamentul  să ajusteze prevederile articolului 13 din Constituție prevederilor Declarației de Independență. Dacă nu o va face, aceasta oricum nu ar schimba datele problemei. Din punct de vedere juridic problema este soluționată.

Evanghelizarea campaniilor anticorupție

moldNova: Un grup de deputați, dacă nu greșesc primăvara, au cerut un aviz din partea Curții în privința modificării Constituției privind ridicarea imunității parlamentare. CC a avizat pozitiv sesizarea, inclusiv dumneavoastră ați avut un vot pro, doar că ați venit și cu o opinie separată.

Alexandru Tănase: Eu în opinia mea separată am argumentat punctul meu de vedere. Eu cred că un deputat, pentru a-și exercita independent mandatul  trebuie să beneficieze de imunitate. Un deputat fără imunitate este vulnerabil și nu-și poate exercita plenar mandatul său. Eu sunt împotriva evanghelizării campaniilor anticorupție și subminării funcționării instituțiilor democratice. Limitând libertățile cetățenești și democratice, in favoarea securității, riscăm să constatăm că în final  le vom pierde pe ambele. Această aserțiune este cu atât mai valabilă cu cât Parlamentul, nici pe departe nu este cea mai coruptă instituție. Percepția despre corupția deputaților este una falsă. Cunosc mai mulți deputați care trăiesc doar din salarii. Cunosc persoane care au renunțat la mandatul de  parlamentar, deoarece salariile sunt destul de mici.

moldNova: Un argument în opinia separată a Dumneavoastră a fost că potrivit statisticelor de adresare a organelor de drept în Parlament a fost un număr foarte mic de adresări, două cazuri în ultimii 6-7 ani.

Alexandru Tănase: Argumentul cheie era altul. Procedurile de ridicare a imunității, vizau mai mult deputații din opoziție. Un alt argument era că ori de câte ori procurorii au cerut ridicarea imunității, parlamentul a aprobat aceste solicitări.

„Nu cunosc motivele secretizării dosarului Filat”

moldNova: Cum ați primit vestea privind ridicarea imunității domnului Filat și arestarea lui?

Alexandru Tănase: Nu m-am bucurat deloc. Am refuzat de fiecare dată să discut acest subiect public. Chiar dacă multe lucruri le-am văzut total diferit, am avut împreună un anumit parcurs politic important. Nu sunt genul de persoană care dă cu piciorul în cineva care nu este în stare să se apere. Vreau să menționez doar ca mulți din cei care astăzi o fac pe  criticii dlui Filat, cu câțiva ani în urmă erau cei mai mari admiratori ai săi, încurajându-l în acest mod să facă mai multe greșeli, care în final l-au costat cariera politică. Din acest motiv, nu vreau să mă alătur în niciun fel acestei tabere, prefer să mă abțin de la orice comentariu la subiectul dat.

moldNova: Cel puțin, procesul dumnealui ar trebui să fie public, în opinia dumneavoastră?

Alexandru Tănase: Sincer să fiu nu cunosc în detalii motivele secretizării acestui proces, doar ceea ce am citit în presă. Din  declarațiile procurorilor pentru presă, am înțeles că în cadrul examinării dosarului urmau sa fie utilizare materiale din alte dosare care încă se afla la faza urmării penale. Presupun că judecarea apelului se va face în ședință publică.

moldNova: Cu privire la sesizarea deputaților din Partidul Liberal din 26 mai 2014 privind interpretarea articolului 11 din Constituție, privind neutralitate. Urma să discutați subiectul la 8 decembrie 2014…

Alexandru Tănase: Șeful statului a cerut pe atunci amânarea pe motiv că era campania electorală. La acea dată cred că solicitarea era absolut justificată. Vom examina aceasta sesizare fără nici un dubiu, acum însă avem alte priorități. E un subiect care a fost „umflat” și s-a creat în societate o percepție absolut greșită. Absolut greșită și îmi pare rău pentru cei care au făcut acest lucru. Societatea a ajuns să  creadă că CC trebuie să decidă aderarea Moldovei la NATO. E un fals. În realitate este vorba despre interpretarea unei norme constituționale. Sunt lucruri total diferite. Vom reveni la acest subiect după încheierea campaniei electorale.

moldNova: Despre sesizarea Partidului Liberal a pomenit și șeful statului la o conferință din Turkmenistan.

Alexandru Tănase: Asta nu știu. Sunt doi autori ai sesizării. Nu doar Partidul Liberal, dar și PLR (Partidul Liberal Reformator), ambele grupuri erau pe atunci în Parlament. Exact cum a fost în cazul limbii române exact așa a fost  și aici. Dar sesizarea nu vizează aderarea Moldovei la NATO. Acestea sunt lucrurile total diferite.  Decizia de a adera la NATO este o decizie politică care aparține puterii politice din stat – Guvern, Parlament, Președinte, nu Curții Constituționale.

moldNova: În februarie CC a emis o Hotărâre care permite acum cetățenilor să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la excepțiile neconstituționale. Cum a afectat această Hotărâre activitatea CC?

Alexandru Tănase: Este una din cele mai importante decizii adoptate de CC în cei 15 ani de activitate. De când cetățenii au obținut dreptul să ridice excepții de constituționalitate în noua procedură, s-a schimbat cardinal proporția sesizărilor în defavoarea zonei politicului. Avem tot mai multe sesizări pe probleme materiale si procesuale, care sunt mult mai importante pentru oameni. Anterior am avut în 15 ani de zile – circa 60 de excepții, iar acum în câteva luni de zile am trecut de o sută. Asta demonstrează că instrumentul funcționează și că este util pentru avocați și pentru judecători.

moldNova: Am văzut că și omul de afaceri Veaceslav Platon a utilizat de acest drept.

Alexandru Tănase: Este adevărat. Săptămâna trecută a fost dată soluția în acest caz.

moldNova: La manifestarea „solemnă” de 25 de ani de Independență a R. Moldova ați spus că cele mai mari probleme în spațiul politic și social al țării sunt partidele politice.

Alexandru Tănase: N-am spus că partidele sunt o problemă. Partidele, de fapt, sunt un element fundamental într-un sistem democratic. Eu am pus la îndoială capacitatea partidelor politice fără democrație internă de a furniza democrație societății. În acest context m-am referit la necesitatea unei  reforme profunde a sistemului politic. Nici o reformă nu va avea efect atâta timp cât sistemul politic nu va fi reformat. Și am considerat necesar să transmit acest mesaj acolo pentru că era prezentă o bună parte a  elitei politice și intelectuale din Republica Moldova. Atunci când celebrăm un jubileu, cum ar fi, bunăoară, un sfert de secol de Independență este o oportunitate nu doar pentru a ne lăuda, dar și pentru a spune anumite idei, gânduri, probleme.

moldNova: V-ați referit inclusiv la sistemul electoral.

Alexandru Tănase: Asta este, cred că una dintre problemele fundamentale ale Republicii Moldova ține de reforma sistemului electoral. Dacă nu-l vom reforma înseamnă că vom bate pasul pe loc încă 25 de ani înainte.

moldNova: Ce reforme constituționale ar trebui să întreprindă viitorul președinte?

Alexandru Tănase: Nu văd necesitatea unor reforme constituționale stringente. Curtea a dezlegat cele mai importante contradicții existente. Din altă ordine de idei Guvernul are o serie de proiecte de modificare a Constituției care pentru moment cred că sunt suficiente. Dacă se va dori o reformă constituțională cei care o vor iniția trebui ei să spună societății ce vor să schimbe. Dar eu cred că deocamdată lucrurile sunt clare.

moldNova: Vă mai doriți încă un mandat la Curtea Constituțională?

Alexandru Tănase: Eu nu fac planuri mai lungi de două luni de zile. Când voi ajunge la sfârșitul mandatului actual atunci voi decide. Acum prefer să mă concentrez pe activitățile curente. Cine știe ce Guvern va fi, ce culoare politică va avea Guvernul, care se poate schimba în jumătate de an.

moldNova: Dar vă vedeți în carierea politică în continuare?

Alexandru Tănase: Nu cred că mă mai interesează cariera politică. Am să optez pentru carierea didactică sau avocatură, cercetare, dar politică cred că nu.

moldNova: Poate în România?

Alexandru Tănase: În România? Dar eu trăiesc în Moldova ce să fac în România? România are politicieni suficienți, nu văd de ce ar trebuie să importe alții de peste Prut…

moldNova: În Republica Moldova există demnitari care controlează justiția?

Alexandru Tănase: Nu există demnitari care controlează justiția – este o prostie. În general nu este posibil să controlezi justiția. Da, sigur că anumite lucruri pot fi controlate, anumite procese pot fi controlate, ele pot fi influențate. Justiția înseamnă zeci de mii de dosare. Cum poți să le controlezi, spuneți-mi și mie? Faptul că presa vorbește despre trei-patru dosare într-un an de zile, invocând controlul asupra justiției este greșit. Aceste trei-patru dosare nu înseamnă justiție. Eu nu știu cifra exactă. Cred că sunt zeci de mii de cauze – cum să le controlezi, pentru ce să le controlezi? La ce bun să controlezi modul cum își împart averea doi soți din raionul Căușeni sau în Râșcani? Sau un litigiu între fondatorii unei întreprinderi agricole. Pentru ce să faci aceasta? Sunt foarte multe speculații la capitolul acesta și de aceea presa o înghite cu așa ușurință. Control asupra justiției!? 90% din cazuri nu prezintă nici un interes pentru puterea politică. Acestea care țin de puterea politică acestea sunt în vizor, dar în rest nu-i interesează pe nimeni.

Nici la București, nici Chișinău nu există un proiect politic unionist

moldNova: Cum vedeți viitorul Republicii Moldova?

Alexandru Tănase: Depinde de cetățeni dacă țara aceasta va avea viitor sau nu. Dacă moldovenii vor dori să o păstreze, ea va fi, dacă moldovenii vor decide să nu o păstreze, ea nu va fi. Răspunsul e extrem de simplu. Depinde de noi toți. Ce vrem noi și cum vedem bucata aceasta de pământ. Nu poate altcineva în locul nostru să ia decizii. Dacă oamenii doresc să se unească cu România se vor uni și nu mai oprește nimeni procesul acesta.

moldNova: Dar dumneavoastră sunteți unionist?

Alexandru Tănase: Eu sunt un om care operez cu faptele și realitățile. Dacă cineva îmi pune pe masă măcar un proiect de unificare a celor două țări eu pot spune: îmi place, nu-mi place, e bun, e rău, accept sau nu accept. Nu există așa ceva. Eu n-am văzut un proiect de genul acesta. Urmăresc viața politică din București. Nu am văzut nici un politician din România care și-ar asuma un asemenea proiect. Nu cunosc nici un partid important, cu vocație majoritară care ar anunța public că  prioritatea politică, este unificarea Republicii Moldova cu România. Mă refer la partide și persoane politice care realmente guvernează și iau decizii în numele statului român. Cam același lucru îl putem spune și despre politicienii din Republica Moldova. Din punct de vedere spiritual noțiunea de „unire” sună frumos și romantic, dar din punct de vere al politicilor reale, un asemenea mesaj nefiind asumat de clasele politice de pe cele două maluri ale Prutului, rămân a fi discuții deșarte. Politicile se construiesc pe realități și nu pe iluzii.

moldNova: În cadrul PLDM ați discutat despre un asemenea proiect?

Alexandru Tănase: Nu, niciodată. PLDM nu a fost un partid unionist. PLDM a fost un partid foarte apropiat de ideea românească. Un partid care din punct de vedere identitar nu a avut niciodată probleme să spună că suntem români și vorbim limba română. Și că România este aliatul și principalul nostru partener strategic fără de care Republica Moldova nu poate exista, să spunem așa cum este.

moldNova: Dar așteptați să vină cineva cu un proiect de acest gen?

Alexandru Tănase: Dacă va exista un asemenea proiect eu vă garantez că am să-l citesc. Sunt foarte interesat să văd cum este văzut lucru acesta. Dar din păcate de-a lungul anului am avut multe dezamăgiri la capitolul politicienilor care se declarau cu opțiuni proeuropene și proromânești ca să mai înghit orice. Eu prefer să judec faptele și mai puțin declarațiile.

Despre Chișinău, ca și locuitor al Capitalei

moldNova: Dumneavoastră ați fost și președintele Fracțiunii PLDM în Consiliul Municipal din Chișinău. Cum vi se pare starea lucrurilor din Capitală?

Alexandru Tănase: Dacă am să spun că e bună am să mint, dacă am să spun că e proastă tot am să mint. Este așa cum este. Există loc și pentru mai bine.

moldNova: Dar de ce este așa cum este?

Alexandru Tănase: Nu există, în general, răspunsuri simple la asemenea întrebări. Deoarece și problemele sunt destul de complicate în municipiul Chișinău. Fiecare are răspunsul său la întrebarea aceasta. Eu am răspunsul meu.

moldNova: Și care ar fi?

Alexandru Tănase: Este complicat să transformi o populație rurală peste noapte într-o populație urbană. După anii 90 a avut loc un schimb masiv de populație în Chișinău. Populație urbană a plecat locul ei a fost completat de populație rurală, care are alte standarde, alte viziuni asupra urbanismului. Și ei sunt cei mulți care sunt mulțumiți de starea aceasta de lucruri. În același timp există o parte a societății care nu este mulțumită, care văd altfel ideea de oraș care nu trebuie să arate ca un sat mare. Între aceste două viziuni  intervine un conflict.  

Dacă o să vă uitați atent chiar și polemica pe care o s-o constatați între primar și ceilalți vizează aspectele estetice ale orașului. În fond, pe timpurile sovietice era mai rău, vă spun din start. Eu m-am născut aici și cunosc, era mai rău ca acum și era mai urât orașul. Și transportul public era mai prost, toate erau mai proaste.

Generația Facebook versus Generația Fulgușor

moldNova: Cum ați aprecia generația Facebook, dacă putem să spunem așa, în comparație cu generația Fulgușor?

Alexandru Tănase: Nu le poți compara pentru că sunt două dimensiuni diferite. Generația Fulgușor era generația care citea. Și înainte de a spune ceva știa ce spune. Generația Facebook nu citește și are mai mult de spus și mai puțin de auzit. Se spune că Guttenberg a pus omului cartea în mână, iar televizorul a luat-o. Cam același lucru îl putem spune despre internet si rețelele de socializare.

Nu sunt dispus să dramatizez, deoarece sunt convins că  în timp lucrurile se vor aranja. Adevăratele valori vor supraviețui intemperiilor de moment.

moldNova: Dar și așa-zisa generația Fulgușor apare pe Facebook.

Alexandru Tănase: Apare, dar apare altfel decât aceștia. Nu-mi place să mă transform într-un moș mofturos și pisălog care critică tânăra generația. Tânără generație este frumoasă, pentru că este tânără –  lor le aparține viitorul. Dar, în același timp, dacă ar fi să vedem care sunt diferențele dintre cei care au avut 18 ani în anii 90 și cei care au acum, vom constata că este vorba despre doua lumi total diferite.

Transnistria în 3D

moldNova:  Cum poate fi rezolvată problema transnistreană?

Alexandru Tănase: Demilitarizarea, decriminalizarea și democratizarea regiunii. Strategia celor 3D a fost lansată mai bine de un deceniu în urmă, este emanația societății civile ca o contrapondere la încercările de a veni cu proiectele de import. A fost o reacție a societății civile și a mediului politic venind cu acest plan pe care eu îl consider cel mai bun pentru moment și unicul care dacă se va ajunge la aplicare ar garanta funcționalitatea statului Republicii Moldova. Oricare alta varianta care presupune un drept de veto sau altceva sigur că ar genera mari probleme și tensiuni sociale care ar conduce la apariția unui stat nefuncțional.

moldNova: Dar populația din stânga Nistrului privește înspre Rusia. Rusia are armata acolo. 

Alexandru Tănase: Nimeni nu știe unde privește populația din stânga Nistrului. Nu am încredere în cercetările sociologice făcute în acest teritoriu. Cercetările trebuie făcute doar după retragerea trupelor de ocupație și instaurarea unui regim democratic. Bineînțeles că 25 de ani de existență separată de Republica Moldova, izolare informațională și propaganda neoimperială și-au lăsat amprenta, dar  sunt  departe de gândul că toți locuitorii de pe malul stâng privesc doar spre Rusia. Cunosc mai multe persoane originare din Transnistria care au cu totul alte opțiuni și care înțeleg că le-ar fi mult mai bine în componența Republicii Moldova cu toate posibilitățile pe care le oferă și Acordul de Asociere,  regimul liberalizat de vize,  sistemul nostru de protecție socială, sistemul nostru de învățământ și multe alte lucruri.