„În afaceri, banii sunt pe locul doi”

Cei care vor să deschidă o afacere în Republica Moldova nu trebuie să se plângă că nu știu de unde să înceapă, dar să meargă la Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Instituția are pentru 2017 un buget anual de aproximativ 100 de milioane de lei pentru cei care vor să-și înceapă un business. Directorul ODIMM, Iulia Costin-Iabanji, numită recent în funcția de secretar general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, a oferit un interviu pentru moldNova.eu în care a vorbit despre activitatea instituției sub conducerea sa, dar și despre planurile sale în noua funcție.

Doamnă Costin, care e rostul ODIMM? De ce există această instituție în arhitectura statului Republica Moldova?

În anul 2007 Guvernul a constituit ODIMM cu un scop foarte nobil: de a susține dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova, de a direcționa dezvoltarea acestui sector în ramurile prioritare pentru statul nostru.

Când spun de a ajuta, mă refer la programele naționale. Astăzi ODIMM gestionează în jur de 100 de milioane de lei din bugetul național pentru a implementa programele naționale. Poate nu este o sumă suficientă pentru a acoperi toate necesitățile sectorului IMM, dar este una de zeci de ori mai mare comparativ cu 2007. Atunci în bugetul de stat s-au acordat doar 3 milioane lei.

Iulia Costin-Iabanji, directoarea ODIMM, secretar general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii. FOTO: Sandu Tarlev

Permanent, când ne gândim la un nou program reieșim din situația actuală din Republica Moldova. Programele se nasc dintr-o necesitate stringentă. De exemplu, apariția Programului Național de Abilitare Economică a Tinerilor a fost dată de necesitatea de a menține tinerii în Republica Moldova. Programul de atragere a remitențelor în economie PARE 1+1 a apărut pentru că ne-am trezit cu a treia parte din populația activă plecată peste hotare – o armată de oameni activi care muncesc peste hotare. Iată de ce PARE 1+1 are obiectivul de a atrage oamenii acasă, pentru a investi în economia Moldovei.

Sondajele anterioare arătau că remitențele erau utilizate doar pentru consum, iar noi ne-am propus să-i aducem în antreprenoriat.

Atunci când elaborăm un program ne gândim să fie cât mai simplu. De exemplu, la programul PARE știm că beneficiarii sunt cei plecați peste hotare, care revenind acasă așteaptă deschidere, susținere și să înțeleagă că cineva se gândește la ei. Am construit programul astfel încât să fie ușor de accesat. Dosarul poate fi depus de acasă, din fața calculatorului sau la centrul de consultanță. La telefon avem linia verde. Am creat toate condițiile pentru ca fiecare să aplice liber. Evident am luat în calcul cine sunt migranții – persoane de diferite vârste, specialități sau instruire, cu studii incomplete până la cei cu studii superioare.

PARE 1+1 a fost elaborat pentru toți, astfel încât oricare să poată înțelege care sunt cerințele noastre. Noi îi privim pe toți ca viitori antreprenori. Am gândit formularul de aplicare foarte ușor și accesibil: cine sunt eu, unde am muncit, dacă am avut sau nu afaceri anterior.

Cel mai important element din program este dovada remitențelor. Criteriile de eligibilitate sunt următoarele: să fii cetățean moldovean, să vrei să deschizi o afacere și să demonstrezi că ai adus remitențe în Republica Moldova.
Pentru fiecare leu investit în propria afacere, noi mai oferim un leu sub formă de grant, cu plafonul maxim de 250.000 de lei.

Luând în considerație că sunt migranți care au muncit în Federația Rusă ilegal și nu au dovezi că au primit acei bani și sunt migranți care au muncit legal în țările Uniunii Europene și au mai multe documente justificative, am prevăzut în Program mai multe modalități de confirmare. Conform programului, migrantul are la dispoziție mai multe metode de a-și justifica remitențele: contract de muncă din străinătate, adeverință de confirmare a salariului, declarații vamale, dispoziții de transfer bancar, extrase de conturi bancare etc.

De exemplu, dacă cineva a muncit în Federația Rusă și nu a avut un contract, acesta poate declara banii atunci când intră în țară. Noi vom utiliza actul de declarație de la vamă pentru a demonstra existența remitențelor. Dacă nu vrei să te oprești la vamă și să-i declari, atunci îi poți transfera din Rusia în Moldova prin intermediul sistemului bancar. Sigur că e un cost adițional, dar dacă vrei să aplici la program și să beneficiezi de maxim 250.000 de lei grant, atunci trebuie să-ți asumi această cheltuială.

O altă formulă este contul bancar. Dacă cineva a muncit peste hotare și aduce extrasul bancar cu câteva zeci de mii pe cont, este evident că acești bani sunt munciți în țara respectivă.

Am pus condiții simple pentru participanți din considerentul că alocăm bani publici, ai statului sau ai donatorilor, în cazul PARE, de la UE, și avem o componentă de monitorizare de 2 ani de zile după finanțare, pe care o considerăm foarte importantă. În această perioadă evaluăm cum se dezvoltă afacerea, care sunt problemele și încercăm împreună să găsim soluții relevante. Companiile ce sunt monitorizate depășesc mai rapid barierele, deoarece sunt alături de noi. Ne bucurăm că suntem contactați de beneficiarii noștri când aceștea întâmpină în activitatea antreprenorială dificultăți în raport cu instituțiile de stat: autorizații, taxe, controale, penalități etc.

Din simplul motiv că participanții încă nu sunt antreprenori cu experiență noi le oferim consulanță.

Câte granturi au fost oferite până în prezent?

Până în prezent în cadrul Programului PARE 1+1 au fost alocate peste 1000 de granturi în valoare de peste 160 de milioane de lei. Adică, avem 1000 de familii care au lansat sau au extins un business, jumătate din ei fiind chiar migranții reveniți acasă.

odimm
Iulia Costin-Iabanji, directoarea ODIMM, secretar general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii. FOTO: Sandu Tarlev

Noi ne dăm bine seama că beneficiarii programului sunt personale de toate vârstele, cu altfel de experiență profesională și vin din diferite domenii economice. În acest context noi încercăm să-i ghidăm să-și elaboreze un plan de afaceri, să-și calculeze bine cheltuielile ca în cât mai scurt timp să-și recupereze investiția. Și cred că cel mai important este de a-i învăța cum să-și gestioneze propria afacere.

Profiturile sunt mai mari când e acoperit tot lanțul valoric.

Pentru ce fel de proiecte ODIMM oferă finanțare?

Am finanțat proiecte foarte diferite: ferme de oi, livezi de migdale, prune, pensiuni turistice, ferme de struți, chinchilla sau iepuri de rasă. Noi observăm cu satisfacție evoluția normală de creștere a companiilor. De exemplu, am avut un tânăr care avea o livadă de prune și dorea un utilaj pentru a usca prunele. Totuși, anul următor și-a extins afacerea și a început să vândă prunele uscate ambalate, iar ulterior și-a creat și un brand. În prezent, cred că poate deja ieși la export.

Multe companii care aplică pentru granturile ODIMM încep cu agricultura, aproximativ 60% din aplicanți. Ulterior, companiile evoluează și acoperă tot lanțul valoric, deoarece una este să vinzi materie primă, prune și cu totul altceva este să vinzi produsul finit, prune uscate și ambalate. Sunt mult mai mari profiturile.

Care este rata de eșec? Câte afaceri susținute de ODIMM au falimentat?

Eșecurile sunt rare. La PNAET nu putem vorbi despre o rată de eșec, deoarece ODIMM acoperă doar componenta de instruire. Componenta de grant de la PNAET, de 40%, este acoperită de Directoratul Liniei de Credit de pe lângă Ministerul Finanțelor.

La PARE 1+1 cred că eșecul este de 2-3%, iar motivele sunt diferite: de la decesul beneficiarului, până la diferite situații neprevăzute cum ar fi schimbarea planurilor, probleme de sănătate, nu a mers afacerea și altele. De exemplu, cineva voia să facă o pensiune pe malul unui lac, dar primăria nu i l-a dat în chirie. Astfel, acesta a renunțat la investiție, iar suma care era prevăzută pentru acest beneficiar am redirecționat-o pentru altul. Nu putem considera că este eșec, deoarece nu am alocat efectiv finanțarea.

În contextul stimulării spiritului antreprenorial, ODIMM gestionează și o Rețea de Incubatoare de Afaceri (RIAM). Aceste incubatoare au apărut în practica internațională ca insituții nuclee de impulsionare a dezvoltării economice și instituții de suport pentru cei care au o idee de afacere, dar nu au spațiul unde să le implementeze. Putem spune că RIAM este o istorie de succes în Republica Moldova. În ultimii 7 ani au fost deschise 11 Incubatoare de Afaceri cu suportul Uniunii Europene și al Norvegiei care ajută companiile la început de cale, tocmai pentru a diminua rata de eșec.

Ce planuri aveți pentru ODIMM pentru anii viitori și cum vedeți dezvoltarea acestei instituții?

Avem planuri foarte ambițioase. Avem un program de dezvoltare strategică pe 3 ani, dar viziunea este pentru 5. În actualul portofoliu al ODIMM, programele sunt axate pe start-up-uri și pe categorii speciale de beneficiari: femei, tineri, migranți. Mai puțin am acordat atenție companiilor active, dar care sunt din domenii prioritare. Vrem să punem accent pe ideile inovatoare, ideile cu potențial de creștere, domeniile care aduc valoare adăugată. Ne gândim să susținem companiile care pot valorifica lanțul valoric. Am vorbit foarte mult anul acesta despre specializarea regională, specializarea inteligentă, dezvoltarea clusterelor, precum și conlucrarea eficientă cu toate organizațiile de suport pentru sectorul IMM.

odimm
În 2017, ODIMM a împlinit 10 ani de la creare. FOTO: Sandu Tarlev

În R. Moldova există o mulțime de organizații și programe de suport în afaceri în toate domeniile: agricultură, ecologie, eficiență energetică, turism, servicii, etc., care ar trebui să fie complementare, astfel încât în final să avem companii care oferă servicii și produse calitative și se dezvoltă transparent și rapid, fiecare în sectorul sau localitatea sa.

Știm că 60% din companiile din Republica Moldova sunt în Chișinău. Din acest considerent, prioritatea noastră este de a dezvolta mai multe afaceri în sate. Populația are nevoie de servicii de alimentare, de înfrumusețare, sport, service auto. etc. Toate acestea sunt servicii și afaceri mici care se pot dezvolta la sat. Spre regret, 46% din totalul IMM-urilor activează în comerț. Totodată, populația are nevoie de servicii și produse calitative.

Ne precupă și modul în care putem conecta companiile mari la companiile mici. În versiunea clasică companiile mici sunt sateliți pe lângă companiile mari și le prestează diverse servicii, le aranjează lucrări.

Am făcut un studiu anul acesta pentru a înțelege care sunt necesitățile companiilor mari și care este necesarul lor tehnologic. S-a constatat că majoritatea companiilor mari importă din străinătate. Noi ar trebui să ducem politici segmentate pentru a provoca companiile mari și mici să se conecteze, adică cele mici să se dezvolte și să-și extindă gama de produse pentru a obține contracte de la companiile mari. De stat ține organizarea evenimentelor B2B (business to business) pentru a stabili noi contracte.

Recent, Guvernul a aprobat numirea dvs. în funcția de secretar general de stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii. Ce planuri aveți pentru această poziție?

Se va lărgi orizontul. Tot în economia țării rămân, dar la Ministerul Economiei și Infrastructurii voi pune mai mult accentul pe politici. Nu putem face o politică eficientă și echitabilă dacă nu știi care este situația reală în economie, iar sectorul IMM ocupă 98% din totalul economiei. Vă amintesc că până a lucra la ODIMM am lucrat în acest minister, am lucrat în Consiliul județean pe vremea județelor. Am lucrat cu primarii din sate. Am trecut prin tot procesul de elaborare și implementare a politicilor în domeniul economic. Cred că prin schimbări mici în legislație putem obține efecte mari în economie. Normal că trebuie promovate reforme economice, care să fie îndeplinite în termeni concreți. Dacă vrem să avem deschidere din partea statului, atunci trebuie și deschidere din partea agenților economici și viceversa. Trebuie să fim onești cu toții. Dacă nu vrem să plătim amenzi, trebuie să respectăm legislația. Când nu suntem de acord cu cei care vin în control, trebuie să știm cum să ne apărăm. Antreprenorii trebuie să știe să-și apere drepturile.

odimm
Iulia Costin-Iabanji, directoarea ODIMM, secretar general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii. FOTO: Sandu Tarlev

La nivel macro, există un cadrul legal relativ bun, dar el deseori nu este respectat de ambele părți. Eu nu spun că nu sunt constrângeri și nu sunt bariere, dar trebuie să căutăm practicile bune. Aceeași migranți, peste 1000 care s-au întors în țară, sunt un exemplu bun. Dacă persoana are spirit de antreprenor, atunci reușește să-și construiască o afacere de succes.

În afaceri cel mai important sunt cunoștințele, competențele și viziunea. Banii sunt pe planul doi. Există diverse instrumente. Nu putem spune că în Republica Moldova e lipsă de resurse financiare. Poate e complicată accesarea fondurilor, dar statul are o paletă întreagă de instrumente de support, începând cu subvenții în agricultură, granturi, garanții financiare și terminând cu toate programele oferite de ODIMM.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *