Cetățenii Republicii Moldova vor alege pe 30 octombrie un președinte dintr-o listă de 16 candidați. Cal mai probabil va exista și un al doilea tur de scrutin, deoarece simpatiile electoratului sunt extrem de împărțite în acest moment.
Protestele care amenințau să devină violente și să scape de sub control în Chișinău la începutul acestui an s-au domolit ca prin farmec după ce Curtea Constituțională a modificat modalitatea de alegere a președintelui țării. Șeful statului va fi ales prin votul tuturor cetățenilor, însă atribuțiile sale au rămas aceleași ca ale unui președinte ales de Parlament, adică mai degrabă simbolice.
Ce atribuții are președintele Republicii Moldova – pentru ce a început lupta electorală
Primul pe lista candidaților este Marian Lupu, lider al Partidului Democrat, susținut de controversatul om de afaceri implicat în politică Vlad Plahotniuc. Marian Lupu a mai ocupat postul de președinte al Republicii Moldova, ca interimar între anii 2010-2012
Pe locul al doilea vine liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care și el a fost președinte interimar al Republicii Moldova între 2009-2010. Programul electoral al lui Mihai Ghimpu este susținerea unirii Republicii Moldova cu România.
Următorul candidat este Iurie Leancă, fostul premier al țării între anii 2013-2014, susținător al unei agende pro-europene care are în vizor realizarea unei reforme profunde a sistemului justiției.
O candidatură antisistem vine din partea Platformei Demnitate și Adevăr, în persoana lui Andrei Năstase, care s-a impus ca unul din liderii protestelor anti-guvernamentale începute în primăvara anului 2015.
Andrei Năstase vrea să-l „elimine” pe Plahotniuc în beneficiul „poporului moldovenesc”
Igor Dodon este candidatul care reprezintă opțiunea pro-estică din Republica Moldova. Deși este cel mai bine cotat candidat în sondajele de opinie, Igor Dodon nu a reușit încă să câștige nici un tur de alegeri directe, fiind pierzător în confruntarea cu Dorin Chirtoacă pentru primăria Chișinăului din anul 2007, deși a beneficiat de sprijinul comuniștilor din rândurile cărora provine și care atunci se aflau la guvernare.
Omul de afaceri intrat în politică Renato Usatîi nu a putut să intre în cursa electorală (din cauza faptului că a locuit multă vreme în Rusia) și a fost silit să înainteze candidatura lui Dmitri Ciubașenco, fără șanse reale să intre în al doilea tur, dar capabil să influențeze orientarea electoratului printr-un transfer de imagine de la Renato Usatîi.
Dumitru Ciubașenco, jurnalistul care vrea să devină președintele Republicii Moldova
Maia Sandu este fostul ministru al Educației din guvernele Filat și Leancă, intrată în cursa electorală cu o platformă anti-corupție, pro-europeană, aflată însă în negocieri cu Andrei Năstase în ideea lansării unei candidaturi unice capabile să îl înfrunte pe Igor Dodon.
Pe lângă acești candidați care beneficiază de susținerea unor partide capabile de mobilizare s-au mai înscris în alegerile prezidențiale Inna Popenco, Vitalia Pavlicenco, Silvia Radu, Maia Laguta, Ana Guțu, Roman Mihăieș, Ion Dron, Vasile Tarlev și Valeriu Ghilețchi.
Pingback:Programul lui Dodon: epurarea unioniștilor din Chișinău și identitate moldovenească - moldNova
Pingback:Marian Lupu – seducție controlată strategic. Mesaje prezidențiale văzute și nevăzute - moldNova