Ambasadorul român către ministrul rus de Externe: ”Nu sunt poștașul vostru!”

Alianța României cu Rusia din Primul Război Mondial a fost una extrem de dificilă, de la bun început a existat o mare neîncredere între parteneri. Moscova era extrem de bănuitoare față de intențiile românilor în legătură cu Basarabia, iar la București amintirea parteneriatului din 1877-1878 (încheiat cu amenințarea că armata rusă va dezarma armata română) era cât se poate de vie.

Un episod din 20 septembrie 1914 vine să ne arate în ce condiții se desfășurau negocierile româno-ruse. În acest moment era vorba de încheierea unui acord privind neutralitatea României. Ministrul rus de Externe Sazonov i-a declarat ambasadorului român Diamandy că „nu-l interesează opinia lui Diamandy, el dorește să cunoască părerea lui Brătianu, l-a rugat pe ministrul plenipotențiar să-i transmită premierului român anexa”. Diamandy i-a răspuns lui Sazonov că el „nu este un agent de transmitere al Guvernului Imperial” și i-a recomandat să se adreseze ambasadorului Poklevsky de la București.

Acesta este doar un fragment din negocierile dificile româno-ruse încheiate cu alianța din august 1916, negocieri reflectate în cele 140 de telegrame secrete ale diplomației ruse publicate de Vadim Guzun în volumul Intrarea României în Primul Război Mondial: negocierile diplomatice în documente din arhivele ruse, 1914-1916”. Însăși istoria acestor 140 de telegrame secrete este una interesantă: după revoluția bolșevică, arhiva ambasadei ruse la București a ajuns în custodia Serviciului Secret de Informații și în prezent se găsesc la Consiliul Național pentru Studierea Arhivei Securității.

Alianța româno-rusă din 1916 – încheiată cu confiscarea tezaurului României depus la Moscova – a avut un început dificil, iar ce începe prost nu se poate termina decât foarte prost. Românii nu au avut încredere în ruși, iar rușii nu au avut încredere în români – Basarabia fiind principalul motiv al acestei neîncrederi. Cele 140 de telegrame amintite mai sus vin să ateste încă o dată acest lucru.

Un comentariu la „Ambasadorul român către ministrul rus de Externe: ”Nu sunt poștașul vostru!””

  1. Ce motive ar avea rușii să nu aibă încredere în români? Dar românii au toate motivele să nu aibă încredere în Statul rus, în Statul moscovit (nu în ruși) ! Imperiul Rus a ”câștigat” într-un război cu Imperiul Otoman în urmă cu 200 de ani un teritoriu romănesc și nu numai că nu vrea să-l cedeze după atâta timp, ci ar mai vrea și altele. Nu e vorba aici, doar de desfințarea unor culturi într-un teritoriu vast de peste 20 de milioane de km pătrati. E vorba de uniformizare, în dauna diversității. E vorba de principii de viață, de existență umană pe Terra. Diversitatea, sub toate formele ei, inclusiv diversitatea popoarelor, este cea care a dus dezvoltarea civilizației umane, iar uniformizarea, este cea care duce la decadență și poate chiar la extincție.

    Răspunde

Lasă un comentariu