Inițiativele privind amnistia fiscală și legalizarea capitalului din 2007 au avut un impact nul și nu au dus la atingerea scopurilor declarate de regimul comunist de atunci. Deși regulile prevăzute de actuala putere în cadrul proiectelor ce țin de legalizarea capitalului și stimularea fiscală sunt diferite, obiectivele trasate sunt la fel de ireale, vor încuraja aplicarea unei scheme legale privind spălarea de bani și vor lipsi Republica Moldova de banii din exterior.

Sursa foto

Fostul președinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin lansa pe 10 aprilie 2007 trei inițiative prin care anunța că-și dorește liberalizarea economiei, eliminarea economiei tenebre și creșterea veniturilor la buget. Astfel, prima propunere se referea la aplicarea cotei „0” la profitul reinvestit. În același timp, Voronin dorea legalizarea capitalului și anume mijloace bănești, bunuri imobiliare sau cotele-părți din firme. Astfel, statul ar fi trebuit să legalizeze valoarea capitalului declarat prin amnistiere în schimbul achitării în buget a 5% din această sumă. Cea de-a treia inițiativă prevedea amnistierea tuturor datoriilor fiscale înregistrate pe 1 ianuarie 2007.

Amnistia lui Voronin, criticată din start de experți

Propunerile lui Voronin au fost criticate dur la acea perioadă de mai mulți experți economici. Astfel, reprezentantul Asociației Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova, Veaceslav Ciobanu, declara atunci că textul legii reprezintă o ofensă la adresa plătitorilor onești de impozite și că de această amnistie vor profita în primul rând întreprinderile de stat înglodate în datorii, ceea ce nu le va soluționa problemele. Și economiștii din cadrul „Expert-Grup” considerau că aceste inițiative erau bazate pe premise false, folosesc instrumente defectuoase și ar putea genera dispute între Republica Moldova și Fondul Monetar Internațional.

Totuși, Sergiu Pușcuță, care conducea, la fel ca și acum, Fiscul, se arăta optimist în ceea ce privește impactul măsurilor lansate de Vladimir Voronin, declarând că este vorba de o reformă importantă și informând că după amnistia fiscală veniturile la bugetul de stat au crescut în fiecare lună. „Este o practică bine verificată și în alte țări. Și chiar partenerii de la FMI ne-au atenționat: față de restanțele curente e necesar să se aplice toate pârghiile de încasare forțată, poziția statului trebuie să fie foarte principială și corectă”, afirma în 2007, într-un interviu pentru Profit, Sergiu Pușcuță.

Șeful Fiscului și-a schimbat opinia după 9 ani

Astfel, statul „a iertat” atunci datorii la bugetul de stat sub formă de plăți de bază în sumă de peste 3 miliarde de lei pe care le aveau 32.065 de contribuabili și restanțe la bugetele asigurărilor obligatorii și de asistență medicală în sumă de 8,3 milioane de lei înregistrate de 7.029 de contribuabili.

Totuși, această decizie nu a disciplinat agenții economici, restanțele acestora la bugetul de stat majorându-se de la 326 milioane de lei cât erau în 2008 la 410,3 milioane de lei la sfârșitul anului 2011. „Reapariția restanțelor la buget și tendința de creștere a acestora, după amnistia fiscală realizată în 2007, atestă în mod cât se poate de concludent că amnistia fiscală nu a avut nici un efect asupra înclinației contribuabililor de a-și onora obligațiile față de buget”, au declarat reprezentanții „Expert-Grup” într-un studiu realizat în 2012.

Și un audit al Curții de Conturi arăta că soldul restanțelor din 2007 până în 2013 a crescut de 8,4 ori, „ceea ce denotă apariția riscurilor evaziunii fiscale”.

Tot Sergiu Pușcuță afirma în 2007 că statul va obține la buget o sumă mai mare de 100 milioane de lei din legalizarea capitalului. Datele prezentate recent de șeful Fiscului arată însă că valoarea totală a capitalului legalizat a fost de 121 milioane de lei, ceea ce înseamnă că în buget au ajuns câteva milioane de lei. În același timp, Sergiu Pușcuță a recunoscut, în cadrul dezbaterilor recente, că statul a eșuat în 2008-2009 în ceea ce ține de legalizarea capitalului.

Experții văd scopuri ascunse în promovarea noii amnistii

Astfel, noua lege care ar liberaliza capitalul și ar stimula fiscal contribuabilii se referă la legalizarea capitalului prin declararea activelor pe care le-au ascuns până acum prin diferite metode sau le-au prezentat la o valoare mai mică în schimbul achitării a 2% din suma declarată în bugetul de stat. În același timp, prevederile elaborate de deputați se referă la iertarea penalităților pe care le au contribuabilii la stat în schimbul achitării datoriei de bază.

Referitor la acest proiect, care a fost aprobat deja în prima lectură, reprezentanții Centrului de Resurse Juridice și ai „Expert-Grup” au declarat, în cadrul unei conferințe de presă organizată ieri, 19 decembrie, că prezintă mai multe riscuri, cum ar fi cel al creșterii evaziunii fiscale, corupției și spălării de bani, înrăutățirea relațiilor cu partenerii de dezvoltare. În același timp, experții consideră că promovarea în grabă a acestor prevederi, „dar și calitatea proiectelor de lege creează impresia că amnistia propusă urmărește scopuri ascunse, nefiind ancorată într-un cadru mai larg de politici de formalizare a economiei”.

Obiective irealizabile, trasate de autorii legii

Totuși, președintele Parlamentului, Andrian Candu, care este și unul din autorii proiectului, consideră că noile prevederi va duce la transferul banilor din offshore în Republica Moldova, reducerea economiei tenebre de la 30% la 20% din PIB, creșterea bazei impozabile și a veniturilor din offshore, dând asigurări că nu va fi legalizat capitalul obținut în mod criminal.

Totuși, economiștii din cadrul IDIS „Viitorul” consideră că aceste obiective nu vor putea fi atinse și deși actuala inițiativă are reguli diferite față de cea din 2007-2008, impactul va fi nul cu urmări dezastruoase pentru Republica Moldova. Astfel, expertul economic Veaceslav Ioniță susține că aceste legi trebuiesc respinse, iar partenerii de dezvoltare sunt îngrijorați de aceste prevederi. „Primul impact va duce la ceea că toate eforturile de până acum de a restabili relațiile cu partenerii externi se vor duce la râpă. Un alt efect al legii este aplicarea unei scheme legale de offshorizare de spălare de bani. Această inițiativă este o eroare. Trebuie să vorbim despre probleme și soluții, nu despre această lege elaborată într-un format neclar”, a subliniat reprezentantul IDIS „Viitorul”.

În același timp, Veaceslav Ioniță crede că este ridicol faptul că un angajat al unei bănci comerciale ar putea determina, așa cum spune legea, dacă sumele depozitate au proveniență ilicită sau nu în condițiile în care de acest lucru trebuie să se ocupe reprezentanții instituțiilor de drept.

Legea lui Candu oprește finanțarea din România?

Mai multe ONG-uri din România au cerut autorităților de la București să stopeze alocarea resurselor financiare Republicii Moldova din cauza prevederilor privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, menționând că este o lovitură dată eforturilor în lupta cu corupția.

Datele oficiale arată că 105.748 de agenți economici aveau la 30 septembrie curent datorii de 1,088 de miliarde de lei, suma înregistrată în urma întârzierilor era de circa 538 milioane de lei, iar cea a amenzilor – de 374 milioane de lei.

3 comentarii

  1. Nu s-a primit la comuniști nu înseamnă că nu se va primi și la democrați, mai ales că acum și timpurile îs diferite, cînd agenții economici deja înțeleg că trebuie de condus după reguli clare scrise de lege.

  2. Adică în alte părți se poate da la noi, nu ? da alte soluții expertii au în acest sens? cum văd ei depășirea acestei situații, cum văd ei reîncadrarea acestor bunuri în regimul fiscal? la arătat cu degetul toți bre îi buni, da la soluții, ce slabo ?

  3. Da bre dar i-an aducețivă aminte că anume Moldova în 2008 a avut cea mai mare creștere economică în comparație la ce putere avea leul pe piață atunci, dar ce folos că Filea o făct revoluția și s-o dus mulți bani din bugetul statului și mai ales că acum a furat și miliardul.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*