Președintele socialist de la Chișinău, Igor Dodon, sugerează că este nemulțumit de faptul că presa independentă din Republica Moldova, precum și multe ONG-uri primesc bani din partea instituțiilor occidentale. Acesta a găsit pagina web a organizației americane The National Endowment for Democracy (NED) în care sunt enunțate toate proiectele care au primit finanțare în anul 2016. „Analizați foarte atent friends”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook, întrebându-se care ar fi fost reacția societății civile și a presei independente „dacă ceva similar își permitea Federația Rusă în Moldova”.
„Finanatarea doar pe o singura filiera din partea occidentului a diferitor ONG si surse media din Moldova. Milioane si zeci de milioane de lei … Cineva spunea de lupta cu propaganda …”, a mai scris Igor Dodon.
Ce l-a deranjat pe Dodon?
În lista proiectelor finanțate de NED se regăsesc o serie de inițiative ale unor instituții de presă importante din țara naostră, precum și unele ONG-uri cunoscute pentru activitățile sale pe parcursul ultimilior ani. Majoritatea acestor proiecte vizează promovarea democrației, a respectării drepturilor omului sau susținerea mass media independente atât în Capitală, cât și în afara acesteia. Igor Dodon nu precizează ce îl deranjează în faptul că unele organizații de media sau non-guvernamentale au solicitat bani pentru susținerea activității lor și nici nu oferă vreun exemplu dacă vreo una din cele din listă a făcut propagandă.
Printre solicitanții de finanțare se numără organizațiile Contact, Promo-Lex, Piligrim-Demo, Asociația judecătorilor pentru drepturile omului, Transparency-International Moldova, Perspectiva, Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent etc. De asemenea, printre instituțiile media care au aplicat pentru un grant din partea NED putem găsi RISE Moldova, Moldova.org, dar și câteva publicații online de limbă rusă – Newsmaker.md, eSP.md, GagauzMedia.md.
Dodon, contra reformelor, luptei cu corupția și respectării drepturilor omului?
Dacă e să ne referim la solicitările publicațiilor care au primit granturi din partea NED, atunci acestea au menționat că banii vor fi utilizați în activitatea lor în sensul mediatizării problemelor locale (în cazul eSP.md e vorba despre cele din municipiul Bălți, iar în cazul GagauzMedia.md – cele din autonomia găgăuză), publicării articolelor despre reforme, integrarea europeană sau lupta cu corupția. Spre exemplu, Moldova.org s-a angajat în 2016, care a fost un an electoral, să producă și să publice 7.000 de știri și articole obiective și imparțiale, precum și 12 reportaje video despre evenimentele politice sau cele care țin de respectarea drepturilor omului în întreaga țară.
„Care ar fi reactia „societatii civile” si „presei independente” daca ceva similar isi permitea Federatia Rusa in Moldova”, s-a întrebat la finalul postării sale Igor Dodon, fără a pune semnul întrebării. De fapt, Federația Rusă domină demult spațiul media din Republica Moldova, cele mai multe posturi tv, posturi radio și ziare care se distribuie pe întreg teritoriul țării fiind filiale ale instituțiilor de la Moscova. Acestea nu numai că sunt accesibile aproape oricui, dar și promovează politica politica dusă de Kremlin, inclusiv manipulând sau dezinformând, așa cum reiese din rapoartele de monitorizare a buletinelor de știri, emisiunilor informativ-analitice, de divertisment, talk-showurilor, filmelor documentare și artistice de producție rusească, retransmise în Republica Moldova.
Posturile TV rusești intoxică moldovenii cu informații false. „Asta încă nu-i totul”
Dodon vrea o societate civilă și democrație ca în Rusia?
Fiind un prorus convins și un adept deschis al Kremlinului, Igor Dodon nu a ascuns niciodată, cel puțin în ultimii 3 ani, că vrea să apropie Republica Moldova de Federația Rusă, rupând legăturile cu Occidentul. Acesta a mai pomenit deseori, în special în contextul celor cinci vizite pe care le-a făcut în Rusia de la începutul mandatului, că vrea să-i semene liderului rus Vladimir Putin, intenționând să-l imite în diverse domenii. A început cu organizarea conferințelor de presă în format larg și continuă prin aparițiile tot mai dese alături de preoți. În ceea ce privește imitarea democrației din Rusia rămâne deocamdată de văzut viitoarele acțiuni ale președintelui socialist. Până atunci însă, vom cita viziunea lui Putin privind democrația și prezența societății civile în Rusia, declarații pe care le-a făcut în cadrul filmului documentar „Interviuri cu Putin”, realizat de regizorul american Oliver Stone în perioada 2015-2017:
Ați pomenit despre accesul la mass media. Noi avem sute de posturi de televiziune și radio. Statul nu le controlează în niciun mod. Acest lucru este pur și simplu imposibil. Acum, în ceea ce privește pluripartidismul și posibilitatea de a înregistra un partid – noi chiar recent am liberalizat în modul cel mai serios această posibilitate. Procedura de înregistrare a propriei organizații politice sau partid politic a devenit atât de ușoară, încât alegătorii noștri au o altă problemă – le este greu să se dezmeticească în multitudinea ideilor politice – Vladimir Putin.
„Diversitatea politică” din Rusia a fost descrisă și combătută de publicația rusă The Insider. „Având în vedere situația actuală, concurenții lui Putin la alegerile prezidențiale din acest an ar putea fi din nou Iavlinskii, Ziuganov și Jirinovski. Prima dată, cei trei au candidat împreună la scrutinul din 1996 (…) Un candidat mult mai popular – Alexei Navalnîi – a fost lipsit de posibilitatea de a candida, fiind cercetat în mai multe dosare penale (…), la fel ca și alți colegi de-ai săi”, scrie The Insider.
Despre felul cum statul rus „nu controlează” televiziunea rusă, publicația rusă a scris pe larg într-un alt articol, demonstrând că de fapt Kremlinul controlează, tangențial sau direct, toate posturile federale și aproape toate publicațiile tipărite și cele online mari. Iar în ceea ce privește înregistrarea partidelor politice, atunci autorii menționează că în mandatul lui Putin legislația din domeniu a fost dimpotrivă înăsprită. Una din formațiunile de opoziție „Parnas” a fost înregistrată până la urmă în baza unei decizii a Curții Europene pentru Drepurile Omului, după ce i-a fost refuzată cererea de autoritățile ruse. Însă membrii acesteia au fost supuși unor presiuni enorme, unul din liderii partidului Boris Nemțov fiind ucis, iar altul, Mihail Kasianov, fiind amenințat cu moartea.
Conform ratingurilor realizate de Freedom House, în anul 1999 Rusia a fost o țară „parțial liberă”, având nota 4,5 (unde nota maximă 7 era cea mai rea), iar astăzi Rusia are nota 6,5 la acest capitol. Doar 16 țări în lume au note mai mici. Iar în ceea ce privește libertatea de expresie, conform datelor Reporteri fără frontiere, Rusia ocupă locul 148 din 180. Presă mult mai liberă decât în Rusia există în țări precum Sudanul de Sud, Honduras, Pakistan, Zimbabwe, Congo sau Emiratele Arabe Unite.