În anul 2002, la iniţiativa lui Vladimir Voronin, a fost creat Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) cu scopul de a preveni şi combate corupţia. Pe parcursul anilor mulți foşti lideri ai opoziţiei anticomuniste declarau că CCCEC a fost folosit de guvernarea comunistă în calitate de bâtă împotriva opoziţiei şi a agenţilor economici incomozi, de aceea trebuie lichidat. După 10 ani, structura s-a regăsit și în componența noului gvuern, creat de Alianţa pentru Integrare Europeană, dar i s-a schimbat denumirea – Centrul Național Anticorupție. Ofițerul Bogdan Zumbreanu activează în cadrul acestei instituției încă de la înființare, ajungând să conducă Direcția generală urmărire penală. Astăzi, 13 decembrie, Comisia juridică a Parlamentului a anunțat că îl va propune Parlamentului pentru șefia CNA.
Cu această ocazie, ne-am propus să ne amintim despre dosarele și audierile care au fost conduse de Zumbreanu în ultimii ani, dar și despre unele declarații pe care le-a făcut în presă.
2010
În februarie 2010, Bogdan Zumbreanu l-a chemat pe Oleg Voronin, fiul fostului președinte comunist Vladimir Voronin, la Centrul Anticorupţie să explice din ce surse şi-a alimentat cardul bancar cu care, în ultimii 2 ani, a plătit mărfuri şi servicii peste hotare în valoare de peste 66 de milioane de lei, venituri net superioare celor declarate Inspectoratului Fiscal. Despre acest lucru a scris atunci ziarul Timpul. După audieri, în cadrul unei conferințe de presă, Zumbreanu a spus că omul de afaceri Oleg Voronin nu este cercetat penal pentru spălare de bani în proporţii deosebit de mari şi evaziune fiscală și că urmărirea penală a fost pornită pe faptul acestor infracţiuni. Contrar așteptărilor din societate – care aștepta luări de atitudine din partea instituțiilor statului față de comuniști – Zumbreanu a spus că la acel moment nicio persoană fizică sau juridică nu avea calitatea de bănuit sau învinuit. (sursa)
În octombrie, Bogdan Zumbreanu a anunțat că CCCEC a reţinut o grupare criminală care ar fi falsificat şi pus în circulaţie 61.500 de dolari SUA. Gruparea era formată din cinci persoane, dintre care un colaborator al MAI şi un cetăţean al Bulgariei.
Tot în acest an, Jurnal de Chișinău a amintit că din cauza mai multor angajaţi ai Centrului Republica Moldova a fost condamnată de câteva ori la CEDO, iar cu toate acestea, mulți au fost avansaţi în funcţie odată cu venirea lui Viorel Chetraru în fruntea instituţiei. Spre exemplu, ofiţerul CCCEC Bogdan Zumbreanu (despre care se spune că ar fi finul fostului director al Centrului Valentin Mejinschi – n.r.) a fost numit director adjunct al Direcţiei generale urmărire penală. Şi asta deşi anterior Zumbreanu a fost implicat în cel puţin trei dosare condamnate la CEDO („Oferta Plus vs R. Moldova”, „Muşuc contra Moldovei” şi „Cebotari contra R. Moldova”). Zumbreanu a fost implicat şi în scandalul de la „Victoriabank”. Atunci ofiţerul l-a arestat pe preşedintele băncii, Victor Ţurcanu, fapt care i-a permis omului de afaceri Vlad Plahotniuc să preia controlul asupra băncii, a mai scris jurnalista Mariana Rață, care a semnat articolul. Ulterior, Zumbreanu a replicat pentru Ziarul de Gardă că, încă în 2009-2010 a prezentat explicaţii despre figurarea numelui său în lista persoanelor care s-ar fi făcut vinovate de condamnarea R. Moldova la Curtea de la Strasbourg.
2011
În mai 2011, într-o declarație pentru Ziarul de Gardă care a publicat un articol despre cazurile de corupție în rândurile avocaților moldoveni, Bogdan Zumbreanu afirma că „dintre toţi slujitorii lui Temis, avocaţii sunt cei mai expuşi riscului corupţiei”. „Persoana care are o problemă vine la dânsul şi spune: “Cât să-ţi mai dau şi cui trebuie să dai ca să-mi rezolvi problema?”. Primul lucru de care e interesată persoana dată este soluţionarea problemei sale”, susţinea fostul director adjunct al Direcţiei generale urmărire penală din cadrul CCCEC. „Combaterea fenomenului este o problemă de sistem”, a adăugat atunci Zumbreanu.
A urmat o declarație pentru Timpul referitoare la ședințele Curții de Conturi în care sunt prezentate rapoartele de audit ale isntituțiilor de stat și pe care șeful lui Zumbreanu le-a calificat drept „show-uri”. „Dacă sunt specialişti în administrare financiară şi gospodărească, cei de la Curtea de Conturi ar trebui să indice concret numele responsabililor de faptele descrise sau să precizeze că, în urma controlului, aceştia nu au fost identificaţi. Dar chiar şi cei mai versaţi experţi ai Curţii folosesc noţiuni de genul: „conducerea unei instituţii”. Adică nu este clar cine este responsabil de faptele în cauză. De aceea, toate pietrele cad în adresa CCCEC – toţi ne acuză că noi nu asigurăm finalitatea dosarului”, l-a completat atunci Zumbreanu pe Chetraru.
2012
La începutul verii 2012, Bogdan Zumbreanu a vorbit despre „bilanțul unui BAC corupt”, așa cum titra Ziarul de Gardă. Astfel, în acel an examenele de bacalaureat au fost monitorizate de către CCCEC, iar acest lucru a dus la intentarea a două dosare penale: pentru corupere pasivă – 16 persoane, majoritatea dintre ei profesori, fiind recunoscute în calitate de bănuiţi – și pentru trafic de influenţă. „Esenţa dosarului este că s-au pretins bani de către o persoană, care susţinea că are influenţă asupra unei alte persoane responsabile, şi că în acest fel le va putea asigura elevilor trecerea în sala de examene cu telefoanele mobile, fapt ce îi va ajuta la rezolvarea testelor”, a spus Zumbreanu. Acesta a precizat că puteau fi deschise mai multe dosare penale.
În iunie 2012, când a fost pregătită reforma instituției – adică transformarea CCCEC în CNA – șeful acesteia, Viorel Chetraru, spunea că un angajat începător trebuie să primească 1000 de euro. Cunoscut ca mâna lui dreaptă, Bogdan Zumbreanu l-a completat: „Reforma este una pe care o aşteptăm deja de 3 ani. Este o problemă foarte delicată în situaţia în care mai multe voci spun că vom fi reduşi dureros. Legea cu privire la CNA prevede la angajare în Centru să treacă persoanele testul cu poligraf, nu şi cei care vor fi reangajaţi. Nu excludem faptul că vor trece toţi”, susţine şeful Direcţiei Urmărire Penală, Bogdan Zumbreanu (Sursa).
În septembrie 2012, şeful de atunci al Direcţiei urmărire penală a CNA a comentat o cauza penală în care erau vizați înalți funcționari de la Primărie care au permis unei firme să dea în explotare un bloc în Capitală. Ofiţerii anticorupţie au descins la sediul companiei de construcţii, de unde au ridicat mai multe documente ce ar demonstra că angajaţii Primăriei şi-au depăşit atribuţiile de serviciu. „Este un caz fără precedent. Felul în care au fost încălcate normele este strigător la cer. Mâine, Doamne fereşte, dacă aici are loc un incendiu, cine va răspunde?”, s-a întrebat Bogdan Zumbreanu. Cazul a fost descris în ziarul Adevărul, iar funcționarii vizați în dosarul penal erau viceprimarul Nistor Grozavu, aflat astăzi în funcție, precum și fostul pretor al sectorului Ciocana Galina Bostan şi fostul arhitect-şef al Capitalei Vladimir Modârcă.
2013
În martie 2013, Bogdan Zumbreanu a oferit un interviu pentru site-ul allmoldova.com – singurul articol care poate fi găsit pe site-ul CNA atunci când dai o căutare pentru „zumbreanu”. Acesta a fot întrebat „cum s-a răsfrânt asupra numirii Dvs. în funcția de șef al anchetei la reorganizarea CNA” faptul învinuirii pentru condamnarea Republicii Moldova la CEDO în cazurile Şarban şi Oferta Plus. „Aceste momente arată total diferit, decât versiunile insistent vehiculate de cei, care ne sunt ostili”, a răspuns Zumbreanu. În ceea ce privește învinuirile privind anchetarea dosarelor „la comandă”, cu tentă politică, acesta a răspuns atunci că „este o întrebare cu adevărat actuală”. „După reformă, Centrului i-a rămas competenţa de a efectua urmărirea penală pe cazuri de corupţie şi spălare de bani. Primele sunt comise de către funcţionari care de cele mai dese ori sunt exponenţi ai partidelor politice. Cînd depistam fapte de corupţie la nivel mic şi mijlociu, societatea ne imputa incapacitatea sau nedorinţa de a combate corupţia la nivel înalt. Acum, însă, cînd am început lupta cu corupţia din eşaloanele de vîrf ale puterii, era previzibil că vor apărea şi nemulţumiţi. Aceasta condiţionează diferite comentarii neobiective, uneori chiar la comandă. Pot să Vă asigur, că fiecare anchetator este responsabil de fiecare semnătură aplicată pe actele procesuale. Foarte bine înţelegem cu ce avem de afacere, cu cine şi care pot fi consecinţele pentru noi. Cât priveşte caracterul „la comandă” al dosarelor. Cum credeţi, dacă în adresa Centrului parvine o plîngere sau informaţie cu indicarea faptelor evidente a unei infracţiuni, avem noi oare dreptul să o ignorăm? Nu”, a explicat Zumbreanu.
„Cum trăieşte şeful anchetei CNA?”, a fost întrebat la final șeful Direcției urmărire penală. Bogdan Zumbreanu a răspuns atunci că „Parlamentul a soluţionat chestiunea cu majorarea salariului şi, sperăm, va apărea posibilitatea de a procura o locuinţă în credit. Când vom trece cu soţia să locuim aparte de părinţi, am să vă invit la o cină. Soţia mea găteşte foarte gustos!”. De atunci, cei de la allmoldova.com n-au mai scris dacă au fost la cină sau nu.
Deși încă în anul 2010 s-a scris despre faptul că finul lui Bogdan Zumbreanu este Valentin Mejinschi, fostul șef al CCCEC, în anul 2013 mai multe siteuri au difuzat informația precum că Zumbreanu ar fi finul lui Vlad Plahotniuc – lucru pe care acesta l-a negat pentru Ziarul de Gardă: „Eu nu sunt finul lui Plahotniuc. Cel care spune că eu sunt finul lui Plahotniuc, să aducă fotografia de la biserică, cum stau eu alături de Plahotniuc cu coroana pe cap (…)”.
2013-2016
În această perioadă au urmat un șir de cauze penale și anchete pe care le-au inițiat ofițerii anticorupție din cadrul Direcției conduse de Bogdan Zumbreanu, în tandem cu procurorii. Este vorba despre dosarul Vicol (fostul șef al Fiscului, învinuit de corupție), reținerea a 32 de angajati ai Vămii Leușeni și ai Poliției de Frontieră, operațiunea comună a CNA, PA, SIS şi Departamentului Instituțiilor Penitenciare în urma căreia angajați ai Penitenciarului nr. 9 au fot reținuți, perchețiile la Primăria Chișinău, la Batalionul cu Destinație Specială „Fulger”, la postul vamal Giurgiulești, dosarul licitațiilor trucate în medicină, până la dosarele Filat, Șor și BEM. Despre majoritatea dintre aceste cauze am scris în articolul de mai jos:
Spectacole cu rețineri în ani electorali. Unde ajung dosarele deschise înaintea alegerilor
Averea lui Bogdan Zumbreanu
În declarația sa de avere, pe lângă două imobile și un autoturism în valoare de jumătate de milion de lei, Bogdan Zumbreanu mai susține că are și datorii impunătoare. Astfel, în declarația depusă pentru anul 2013 candidatul propus pentru șefia CNA menționa că are două credite a câte 980.000 de lei, contractate în anul respectiv la o dobândă de 8% și pe care urma să le ramburseze până în 2028, precum și un alt împrumut luat la începutul anului 2014 în valoare de 21.816 de euro, cu o dobândă de 8,9% pe care era obligat să-l întoarcă până în 2016.
Zumbreanu a reușit în doar 2 ani să restituie unul din creditele de aproape un milion de lei. În declarația depusă în anul 2016, Bogdan Zumbreanu mai indică faptul că a rambursat și creditul de 21.816 de euro, dar totodată a luat altul, în valoarea de 22.200 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2019. Cel care ar putea fi numit director al CNA mai deține și un card de credit cu suma de 250.000 de lei. În afară de salariul său și al soției, Zumbreanu a mai indicat pe parcursul anilor 2013-2016 venituri din vânzări și donații de câteva sute de mii de lei și circa 22.000 de euro.