Averile ilicite vor fi confiscate imediat. Lupta cu corupții va continua prin crearea unei noi structuri

Autoritățile de la Chișinău intenționează să creeze un centru specializat care să se ocupe de confiscarea averilor și de recuperarea bunurilor infracționale, dar intenția rămâne deocamdată la nivel de discuții. Între timp, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, s-a plâns că reprezentanții societății civile nu se grăbesc să-și depună candidaturile pentru calitatea de membru în Consiliul de Integritate pe lângă Autoritatea Națională de Integritate. Oficialul a precizat că aceștia vor fi verificați amănunțit, astfel ca să se confirme că sunt apolitici și că nu au colaborat cu KGB.

Despre modul în care se implementează legile din domeniul justiției s-a discutat joi la Chișinău, în cadrul unor audieri parlamentare.

ANI va începe activitatea după Anul nou

Ministrul Justiției a anunțat că actualmente în cadrul ministerului a fost formată o comisie specială care se ocupă de selectarea candidaților din partea societății civile pentru a deveni  membru în Consiliul de Integritate pe lângă ANI. Acesta consideră că până la sfârșitul lunii noiembrie aceste persoane vor fi numite și astfel va fi asigurat cvorumul pentru a-l putea numi și pe directorul instituției. Cebotari a subliniat că membrii comisiei vor verifica trecutul profesional al candidatului – să nu facă parte dintr-un partid politic şi să nu fi colaborat cu Securitatea sovietică.

Ministrul Justiției, Viorel Cibotari (din dreapta) și Marcel Roșioru. Foto Parlament
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari (dreapta) și președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru. FOTO: Parlament.md

Vladimir Cebotari a spus că la moment au fost desemnate persoanele din partea Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliului Superior al Magistraturii, din partea Congresului Autorităților Publice Locale. Acesta a adăugat că după ce vor fi desemnate cel puțin încă două persoane Consiliul de Integritate va putea purcede la alegerea șefului ANI.

„Aceasta înseamnă că Consiliul va avea cvorumul necesar pentru a declanșa procesele de constituire a acestei autorități extrem de importante care la sfârșitul acestui an sau din 1 ianuarie 2017 ar trebui să-și înceapă activitatea”, a spus Cibotari.

Noua lege privind crearea Autorității Naționale de Integritate (ANI) a intrat în vigoare din 1 august anul curent, iar actualmente are loc constituirea acestei instituții. ANI se va ocupa de controlul averii și intereselor persoanelor, dar și de sancționarea încălcării legislației. Instituția va fi condusă de un președinte și un vicepreședinte, pe un termen de 5 ani. Aceştia vor fi numiţi în funcții de Președintele Republicii Moldova la propunerea Consiliului de Integritate. La rândul său Consiliul de Integritate trebuie să fie compus din 7 membri, fiecare desemnat din partea Parlamentului, Guvernului, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, Congresului Autorităților Locale și doi reprezentanți din partea societății civile.

Președintele comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Raisa Apolschi, a anunțat că pe site-ul Parlamentului a fost plasat abia azi anunțul cu privirea la concursul de selectare a unui candidat la funcția de membru în Consiliu de Integritate

În cadrul conferinţei, Cebotari s-a lăudat că cele mai mari realizări au fost înregistrate în domeniul respectării drepturilor omului în sectorul justiției, dar a menționat că cele mai puține realizări vizează justiția penală. Acesta crede că restanţa ţine de intrarea în vigoare cu întârziere a Legii cu privire la Procuratură.

Ministrul Justiției a mai spus că indicatorii arată gradul de realizare de 89% a reformelor în sectorul justiție pentru anul 2015, însă a recunoscut că partenerii externi nu sunt de acord cu această cifră.

Când vom avea procuror general

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, a spus că s-a ciocnit, la rândul său, cu problema prezenței slabe din partea societății civile a mandatelor pe care aceștia le pot ocupa în urma reformării Procuraturii. Legea prevede că în fiecare colegiu din cele trei create – Colegiul de evaluare, de disciplină și de calificare – trebuie să existe și reprezentanții societății civile. În Colegiul de Calificare aceștia ar trebui să fie profesori titulari în drept numiți de Consiliul Superior al Procurorilor.

Mircea Roșioru nu a avut noutăți în privința candidaților la funcția de Procuror General. Acesta a spus că din momentul anunțării concursului nimeni încă nu a avut curajul să se prezinte cu CV pentru a ocupa funcția principală în Procuratură. Totuși, temenul de expirare a depunerii candidaturilor expiră pe 27 octombrie.

Audieri parlamentare
Audieri parlamentare

Acesta a specificat că actualmente Procuratura se află în procesul de tranziție în privința numirii procurorilor în funcții de conducere, după aprobarea Legii Procuraturii. În prezent, peste 50 de procurori au trecut din statutul interimar la cel deplin de exercitare a mandatului.

Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, prezent și el la audierile parlamentare, a spus că întâmpină anumite dificultăți la capitolul salarizării procurorilor și efectuării măsurilor speciale care necesită un fond aparte. Totodată, acesta a spus că procurorii se ciocnesc cu multe dosare care vin din teritoriu în volum mare, iar anchetatorii nu reușesc să-l examineze suficient pentru că sunt antrenați în mai multe acțiuni.

CNA propune crearea unei structuri de recuperare a bunurilor infracționale

Centrul Național Anticorupție a propus schimbarea legislației în privința confiscarea bunurilor infracționale. Vicedirectorul Centrului, Cristina Țărnă, a specificat că Parlamentul ar trebui să modifice Legea privind recuperarea bunurilor infracționale în așa mod încât ori persoana, bunurile căreia au fost confiscate, ori procurorul general să aibă dreptul de a le înstrăina.

„Republica Moldova nu-și mai poate permite luxul să aștepte sau să întârzie cu implementarea acestui serviciu, pentru că în Republica Moldova, de multe ori, chiar dacă faci pușcărie, nu plătești pentru infracțiune”, a argumentat Cristina Țărnă.

Propunerea a venit pentru a nu permite devalorizarea bunurilor confiscate. Potrivit CNA, de recuperarea bunurilor ar trebui să se ocupe o autoritate specială care ar coopera cu structuri internaționale pentru a identifica bunuri infracționale de peste hotare.

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *