În ultima perioadă, conflictul creat în jurul companiei publice de televiziune și radio din Găgăuzia (GRT), a atras toată atenția societății găgăuze. Astfel, disputa, care teoretic se dă între noul consiliu de supraveghere, ales de Adunarea Populară, și vechiul consiliu, pare să fie mai degrabă o dispută politică pentru acapararea și folosirea în scopuri personale a televiziunii publice. Părțile implicate își aruncă acuzații reciproce și fac apel la mediul jurnalistic și ONG-urile din Moldova pentru a fis susținute în propriul demers.
Cum a izbucnit conflictul?
Deși deslușire ițelor în acest conflict pare destul de greu, vom încerca să analizăm acțiunile ce au precedat izbucnirea acestei dispute și să oferim o perspectivă cât mai obiectivă. Până în 2016, în Găgăuzia, funcționa Legea privind Televiziunea Publică și Radio, care, în general, se baza pe normelele și principiile unei legi naționale similare. Așadar, conform acestui document, puterea administrativă era împărțită în patru părți: Directorul general al companiei, directorul de televiziune, directorul radio și directorul Consiliului de Supraveghere, ales de Adunarea Populară a Găgăuziei. Acest lucru a permis societăților TV și radio din regiune să desfășoare o politică editorială cât de cât independentă. Consiliul de supraveghere avea o anumită protecție împotriva influenței politice – era ales timp de 4 ani, iar membrii săi nu puteau fi îndepărtați fără a justifica motivele. Chiar și așa, alegerea Consiliul de supraveghere, se făcea în urma unor acorduri politice făcute de deputații Adunării Populare, ceea ce făcea ca acesta să reprezinte interesele uneia sau ale altei forțe politice. Ulterior, în martie 2016, APG a adoptat o nouă lege privind televiziunea și radioul, care a simplificat modul în care putea fi controlat Consiliul de supraveghere și a permis deputaților să suspende din funcție membrii consiliului fără nicio justificare.
Televiziunea publică la cheremul bașcanului
La momentul izbucnirii conflictului directorul general al GRT era Vladimir Cîlcic, care potrivit nokta.md, a fost ales ca urmare a unui acord între bașcanul Irina Vlah și președintele APG, Dmitri Constantinov, ceea ce îl făcea loial șefului autonomiei. De asemenea dintre membrii Consiliului de supravechere, marea majoritate erau persoane legate în mod direct sau indirect de interesele membrilor executivului găgăuz. După ce la alegerile din toamna lui 2016 democrații găgăuzi au obținut majoritatea în legislativul găgăuz, APG-ul, constant, a lansat un val de critici, acuzând televiziunea publică de faptul că reprezintă interesele bașcanului și apropiaților săi. La sfârșitul anului 2017, legislativul găgăuz a dizolvat vechiul Consiliu de supraveghere.
Tentativa democraților găgăuzi de a acapara televiziunea locală publică
La începutul acestui an, directoral GRT este numit fostul deputat al Parlamentului, Petru Vlah, care teoretic nu are competențele necesare pentru a îndeplini această funcție. Se presupune că numirea lui Vlah a fost făcută la cerere bașcanului, care din cauza riscului de a pierderea influența asupra mass-mediei locale, avea nevoie de o nucă tare, gata să facă față presiunilor venite din direcția APG. Deși relația lui Petru Vlah cu Irina Vlah a fost una nu foarte caldă, primul duce un război mult mai aprig cu adepții lui Nicolai Dudoglo.
În luna martie, Adunarea Populară a ales o nouă structură a Consiliului de supraveghere. Majoritatea celor aleși, cum era și de așteptat, sunt fie activiști ai organizație „Noua Găgăuzie“, condusă de Nicolai Dudoglo, fie sunt direct în legătură cu acesta și în acest moment conflictul a degenerat în amenițări reciproce și chiar, confom lui Petru Vlah, adepții democraților găgăuzi au amenințat cu răfuiala fizică și chiar, în caz de nesupunere, cu împușcarea.
Poziția bașcanul Irina Vlah
Ca urmare a generalizării conflictului, Irina Vlah, într-o postare pe pagina de Facebook, îndeamnă la calm și roagă părțile implicate să renunțe la interesele personale și să aștepte decizia tribunalului. Vlah consideră că acest conflict discreditează Găgăuzia în ochii comunității internaționale și subminează credibilitatea locuitorilor autonomiei către autoritățile regionale, dar și faptul că există riscul „să fie suspendată furnizarea de sprijin suplimentar logistic din Turcia și Rusia.” Într-o altă ordine de idei, Vlah, condamnă cu fermitate metodele de intimidare și șantaj venite din partea membrilor Partidului Democrat și organizație „Noua Găgăuzie“. La final bașcanul asigură că „va lua toate măsurile pentru a garanta dreptul GRT la libertatea de exprimare a evenimentelor din UTA Găgăuzia.”
Democrații găgăuzi vinovați în fața opiniei publice
Pe lângă lupta propriuzisă pentru acapararea conducerii Televiziunii și Radio Găgăuzia (GRT), are loc și o intensă luptă mediatică pentru acapararea opiniei publice de o parte sau alta. Majoritatea locuitorilor Găgăuziei, dar și celor care și-au exprimat opinia vizavi de subiect, sunt de părere că are loc o tentativă de preluare prin raid a GRT. Prin urmare, șeful Asociației Presei Independente, Petru Macovei, atrage atenția că Adunarea Populară a Găgăuziei „încearcă să calce în picioare GRT-ul” și a cerut Oficiului de Stat să anuleze decizia deputaților găgăuzi privind dizolvarea compoziției anterioare a Consiliului de supraveghere. De aceeași părere este și fostul deputat al parlamentului Republicii Moldova, Alexandru Stoianoglo, care crede că deputații apelează la „încercări stângace” de a subordona radioteleviziunea publică din Găgăuzia, „încălcând toate normele juridice și conceptele de bun-simț.” Această dispută a fost comentată și de președintele Consiliului Coordonator pentru Televiziune și Radio, Dragoș Vicol, care este de părere că alegerea unei noi componențe a Consiliului de Supraveghere al GRT ar trebui să se realizeze numai după expirarea mandatelor vechilor membri. Vicol, de asemenea, a cerut tuturor părților implicate în conflict să se așeze la masa negocierilor și să găsească o soluție la problema dată, pentru a respecta litera și spiritul legii.
De fapt asistăm la un conflict politic și dorința de acaparare a unei resurse eficiente de câștigare a capitalului politic, conflict mascat în spatele sloganurilor despre valoarea televiziunii publice și mass-mediei independente în Găgăuzia, conflict ce pare să nu aibă cale de împăcare și care crește în intesitate odată cu apropierea alegerile parlamentare din Republicii Moldova.
Evenimente interesanti se intimpla acolo pe plan multimedia si politic, dar nu cred ca democratii din Gagauzia doresc controlul mediatic in teritoriu si se respecta dreptul la presa libera si mass-media, ce nu pot sustine de opozitie nu numai din Gagauzia dar si in Chisinau.