Bătrânii din Republica Moldova vor să lucreze, dar se simt discriminați din cauza că adulții îi percep neputincioși, cu mentalitate învechită și care nu pot face față sarcinilor complexe. La Chișinău se vorbește tot mai mult despre necesitatea susținerii pensionarilor de a se angaja în câmpul muncii și de a se implica în activități sociale și culturale, deoarece numărul persoanelor în etate crește, iar sistemul de pensii va fi supus unor presiuni.


Îmbătrânirea activă nu este o piedică pentru a fi util societății. Tot mai multe persoane în vârstă din Republica Moldova se implică în activități de voluntariat și își deschid mici afaceri gospodărești. Maria Sofronovici din localitatea Satul Nou, raionul Cimișlia, face voluntariat de 10 ani pentru că a simțit nevoia de a aduce bucurii oamenilor din satul său.

„Cine dacă nu noi, bătrânii, înțelegem mai bine greutățile prin care trec semenii noștri. Am simțit nevoia de a face o bunătate și de a socializa. Suntem 13 pensionari care facem voluntariat și ajutăm 60 de bătrâni singuratici sau care nu au ajutor din partea copiilor. Mergem la ei, le plătim lumina, măsurăm nivelul de zahăr din sânge și tensiunea arterială, stăm de vorbă și le pregătim mâncare”, spune femeia în vârstă de 60 ani.

Maria Sofronovici este de 15 ani și lucrător social în cadrul Primăriei din Satul Nou, dar, spune ea, se confruntă cu problema discriminării din cauza vârstei. „Deamu ești la pensie și ar trebui… nu mi-au zis direct, dar dacă am vrut să mai lucrez am acceptat cu 75% din salariu. Am fost nevoită să accept că nu pot sta acasă. Primesc o pensie de 900 de lei, dar ce faci cu așa bani? Am câștigat un minigrant și ne ocupăm de creșterea albinelor, astfel ne acoperim cheltuielile de trai”, afirmă bătrâna cu lacrimi în ochi.

rsz_dscn0990
Maria Sofronovici din Satul Nou, raionul Cimişlia. FOTO: Help Age International

Sprijin la bătrânețe

Despre recomandările și soluțiile privind implicarea persoanelor de vârsta a treia pe piața muncii și în viața socială s-a discutat în cadrul unei mese rotunde cu genericul „De ce și cum promovăm angajarea vârstnicilor în câmpul muncii”. Claudia Cârjă din satul Carabetovca, raionul Basarabeasca, a vorbit despre discriminarea pe care o întâmpină la angajare, dar și despre oportunitatea de a dezvolta mici afaceri pe lângă casă care le-ar asigura un venit suplimentar.

„Eu cred că în localitățile rurale pedagogul vârstnic este fondul de aur al Moldovei. Mă simt discriminată pentru al treilea an consecutiv, deoarece nu am contract pe perioadă nedeterminată și pe perioada de vacanță stau cu gândul – oare mă primește anul ăsta? Primesc o pensie de 1.300 de lei și nu-mi ajunge, cu toate că am găini, brânză și legume. Dacă vine un tânăr specialist eu îi dau locul de muncă. Am fete care au terminat pedagogia și ele ridică mâinele în sus când aud să lucreze cu un salariu de 1.700 de lei”, a menționat femeia care lucrează de 45 de ani profesor de biologie.

Claudia Cârjă se caracterizează ca fiind o femeie activă ce nu poate sta locului nici o clipă. Din dorința de a se implica în viața socială și economică a satului, aceasta a deschis un club al femeilor din comunitate, unde a adunat 19 voluntari tineri și bătrâni. Voluntarii ajută bătrânii din sat la treburile gospodărești.

„Am 19 voluntari, jumătate tineri și jumătate bătrâni. Pe fiecare stradă din sat avem câte un voluntar. Ei merg la bătrâni și le dau medicamentele, le măsoară tensiunea arterială, le aduc o găleată cu apă. Pensionarii vor să se implice în activități de voluntariat, de ar fi cât mai multe. Suntem o comunitate unită”, afirmă cu încredere femeia.

Pensionarii își deschid afaceri mici

În cadrul asociației obștești a reușit atragerea unor mini-granturi pentru pensionarii vulnerabili care doresc să-și deschidă mici afaceri. În ultimii 2 ani, de suport financiar au beneficiat 22 de familii de pensionari. „Familiile au primit câte 6.783 de lei. Din acești bani și-au cumpărat câteva oi, capre, vaci sau mașină de cusut și comercializează brânză, carne și alte produse alimentare. Astfel, scapă de sărăcie, își mai ajută copiii și nepoții cu care trăiesc pe lângă casă. Oamenii se bucură că anume ei au câștigat grantul. Am luat banii de la organizația HelpAge Internațional, iar noi am căutat furnizorii”, îmi spune femeia în vârstă de 61 ani.

Satul Carabetovca are o populație de aproximativ 1.800 de locuitori, iar datorită insistenței și comuniunii dintre oameni, aceștia și-au instalat sistemele de alimentare cu apă și gaz, săpând singuri șanțul ce leagă apeductul cu satul vecin – de la guvern au luat bani pentru țevi. De asemenea, la bunăstarea populației participă și Biserica din sat. „Împreună cu preotul am lansat campania „Grăbește-te creștine să faci un bine” – noi am adunat bani de la enoriași pentru cineva care a avut nevoie de o operație la ochi și spate. De hramul satului se pune o boxă pentru strângerea de fonduri pentru o anumită cauză nobilă”, spune cu mândrie femeia preocupată de soarta consătenilor săi.

rsz_dscn0994
Maria Sofronovici şi Claudia Cârjă (dreapta). FOTO: Help Age International

Legea este de partea pensionarilor

Conform legislației în vigoare nu există discriminări, dar nici ameliorari, privind implicarea pensionarilor în câmpul muncii. „Codul Muncii stipulează că la baza raporturilor de muncă acţionează principiul egalităţii în drepturi. Angajatorii pot lua la lucru pensionari în baza unui contract individual de muncă pe o perioadă de până la 2 ani. Contractul individual de muncă poate fi încheiat pe durată determinată, inclusiv cu persoanele pensionate”, spune Viorica Antonov, expert în politici sociale şi dezvoltare la IDIS „Viitorul”.

În Republica Moldova, pensionarii se pot angaja în sectorul public, spre deosebire de România, unde aceștia nu mai pot ocupa o funcţie publică. „Majoritatea pensionarilor continuă să muncească în sistemul public, deoarece, în majoritatea cazurilor, pensia care le revine este mai mică decât minimum de existență. Legea, deocamdată, nu are amendamente de interdicție ca pensionarii să cumuleze pensia cu salariul. Și asta ne mai vorbește despre faptul că sistemul de pensii a ajuns într-un impas şi necesită schimbări rapide, deoarece are nevoie de o sustenabilitate. Cu regret, sistemul distributiv de pensii este dependent de tendinţele demografice, astfel nici numărul mare de pensionari angajați, nici menținerea tineretului în câmpul muncii nu ar redresa situația asa cum se aşteaptă, până ce sistemul propriu-zis de pensii nu va suferi reforme pe interior”, susţine expertul în politici sociale.

Învățare continuă și deschiderea afacerilor

În Republica Moldova doar 16,7% dintre bătrâni sunt încadrați în câmpul muncii, comparativ cu media europeană de 30%. Doar 7,4% dintre pensionarii din spațiul rural se încadrează în câmpul muncii față de 18% câți sunt integrați la orașe. Educația adulților și anume educația non-formală este foarte puțin dezvoltată în țara noastră. Iar puținele oportunități de educație pe tot parcursul vieții generează competitivitatea slabă a vârstnicilor la angajare. De aceea, persoanele în etate sunt concentrate în două sectoare care sunt cele mai prost plătite – agricultura și sistemul educațional și cel public, se arată în studiul Discriminarea, abuzul și violența asupra persoanelor vârstnice realizat de Centrul pentru Cercetări Demografice, Fondul ONU pentru populație UNFPA și Help Age Internațional în anul 2015. Autorii cercetării propun câteva soluții de îmbunătățire cum ar fi introducerea vârstei de pensionare opțională și eliminarea constrângerilor care demotivează vârstnicii să lucreze. Creșterea competivității pensionarilor prin educația adulților și învățarea pe tot parcursul vieții, eliminarea discriminării pe piața muncii și promovarea antreprenoriatului.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*