Biserica din Republica Moldova deja plătește impozite

Contrar opiniei înrădăcinate în societate, cultele religioase achită impozite. Cel puțin așa se întâmplă, conform legislației! Toate cultele religioase trebuie să achite impozite pe venit urmare a funcționării întreprinderilor, editurilor, tipografiilor pe care le administrează. Totodată, toți angajații întreprinderilor de pe lângă cultele religioase achită impozite.

Discuțiile despre impozitarea bisericii au devenit tot mai aprinse pe tărâmurile online și au revenit în actualitate mai ales în contextul ultimului scandal, legat de construirea unei clădiri în apropierea Catedralei Mitropolitane „Nașterea Domnului”. Mulți au cerut transparență în acest caz, iar secretarul Mitropoliei, Vadim Cheibaș, a spus că acei care se opun construcției edificiului sunt în ultimă instanță niște sataniști.

Ideea de impozitare a Bisericii nu este nouă și se discută în societate de fiecare dată când apare câte un scandal cu preoți sau când cinurile bisericești se implică în politică. Nu este clar care este sensul atribuit sintagmei „impozitarea bisericii”: este vorba despre impozitul pe venit, taxarea bisericii sau poate chiar implementarea unor patente?

Ce prevede Codul fiscal

Ca să ne lămurim cum stă Biserica la capitolul „taxe și impozite” apelăm la lege. În Сodul fiscal, bisericile se înscriu în categoria „Organizații necomerciale”: articolul 52, punctul 1, (d) – organizații religioase. Punctul doi al aceluiași articol din Codul fiscal prevede că organizațiile necomerciale sunt scutite de plata impozitului pe venit în cazul în care îndeplinesc mai multe condiții. De exemplu, organizația este obligată să folosească mijloacele și veniturile care au fost dobândite din activitatea statutară în scopurile prevăzute în statut. Cu alte cuvinte, acest lucru înseamnă că Biserica ar urma să cheltuiască banii pe care îi obține din activitatea sa pentru misiunea sa religioasă. Aceste mijloace financiare și alte bunuri care au fost obținute urmare a funcționării Bisericii nu pot folosite în interesul unui membru al organizației sau a unui angajat, cu excepția plăților salariale. Altfel spus, dacă vorbim despre Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, banii care ajung în biserică nu pot fi proprietatea unui singur slujitor, de exemplu a mitropolitului sau a unui episcop. Aceștia pot primi doar salariu.

Apoi, în Codul fiscal mai scrie că organizațiile necomerciale, respectiv, Biserica, nu susțin partidele politice, blocurile electorale, candidații la funcții politice și administrative de orice nivel. Totodată, Biserica nu are nici dreptul să ofere bani și altfel de mijloace pentru susținerea candidaților la alegeri sau a partidelor politice. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, atunci biserica, cultul religios, este scutită de plata impozitelor pe venit din ziua în care este înregistrat la Ministerul Justiției. Dacă însă aceste condiții nu sunt respectate, atunci organizația necomercială va fi impozitată conform algoritmului general. Apropo, tot Codul fiscal prevede că dacă un cult religios, respectiv o biserică, va cheltui banii care i-au revenit de la contribuabili urmare a funcționării legii cu privire la 2% în mod necorespunzător, va întoarce acești bani în bugetul de stat.

Veniturile care sunt impozitate

Relația Bisericii cu statul și Fiscul sunt reglementate de o lege a cultelor religioase. Din această lege aflăm că activitatea financiar-economică a cultelor religioase se află sub controlul statului, iar toate componentele și întreprinderile înființate de către Biserică sunt supuse fiscalității. Respectiv, toate întreprinderile înființate și conduse de un cult religios – edituri, tipografii, ferme sau SRL-uri – achită impozite pe venit conform legislației în vigoare. Apropo, legea prevede că în statutul cultului religios trebuie să fie descrise sursele care formează patrimoniul, fondurile bănești ale respectivului cult. Articolul 30 din Legea cu privire la cultele religioase și părților lor componente prevede expres: „Veniturile provenite din activitatea de producție și din cea editorială a cultelor religioase sunt impozabile în modul stabilit de legislația fiscală”.

Sursele de venit ale Bisericii Ortodoxe

O hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea Statutului Bisericii Ortodoxe din Moldova încă din 1993 stipulează expres sursele de venit ale Mitropoliei. Aceste surse sunt formate din donații benevole, întreprinderi, instituții, organe de stat, fonduri sociale, încasări pe urma vânzărilor obiectelor de cult și a literaturii religioase. Din această hotărâre aflăm că donațiile materiale și financiare ale credincioșilor, a persoanelor juridice din Republica Moldova, dar și ajutoarele umanitare acordate de către cultele din străinătate, nu sunt impozabile.

Angajații plătesc impozite

În ceea ce privește angajații, legea cultelor religioase prevede că instituțiile, întreprinderile înființate de culte pot angaja lucrători în conformitate cu legislația muncii. Lucrătorii pot fi angajați conform unui contract de muncă și vor beneficia de asiguările sociale de rigoare în conformitate cu legislația muncii. Respectiv, salariații cultelor religioase sunt și ei plătitori de impozite.

Din aceeași lege aflăm că statul promovează față de cultele religioase o politică fiscală preferențială. În această ordine de idei, edificiile de cult, terenurile pe care sunt construite sunt scutite pe bunurile imobiliare și funciare prevăzute în Codul fiscal.

„Finanțele” nu cunosc, iar Biserica se eschivează

Această hotărâre însă nu explică modul în care sunt impozitate întreprinderile Bisericii. Lilia Platon, consilierul ministrului Finațelor, spune că este complicat să faci o statistică a impozitării cultelor religioase sau a Mitropoliei pentru că Serviciul Fiscal nu face o diferență dintre un SRL ce aparține aparține unui cult religios și oricare altă întreprindere. În ceea ce privește impozitarea bisericii, Platon precizează că asemenea discuții s-au dus în cadrul ministerului, acestea însă nu au avut un caracter oficial, ci de culoare.

Auzind cererea noastră, secretarul Mitropoliei, Vadim Cheibaș, suspectându-ne probabil de rele-intenții, a spus că ne va răspunde într-o oră și jumătate, după ce va ieși dintr-o întâlnire foarte importantă. Cheibaș nu a mai răspuns la telefon, deși întrebarea pe care am formulat-o are intenția să facă lumină în ceea ce privește relația dintre Biserică și fiscalitate, mai ales că, potrivit legii, cultele religioase achită impozite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *