Bogățiile șefilor de la Consiliului Concurenței. O mare parte din banii publici alocați ajung în buzunarele conducerii

În timp ce activitatea Consiliului Concurenței este criticată de experți, iar Ambasadorul UE la Chișinău, Pirkka Tapiola a declarat că instituția are încă multe de făcut pentru a combate monopolul și înțelegerilor de cartel, conducerea instituției ridică salarii grase și declară averi impresionante.

consiliul concurentei
FOTO: Sandu Tarlev

Consiliul Concurenței a prezentat recent Parlamentului raportul de activitate, inclusiv cheltuielile și veniturile din 2016, care arată că din cele peste 19,5 milioane de lei primite de la stat, Ministerul Finanțelor a decis să reducă 2.177.800 de lei din contul sumei alocate pentru personal, sumă care ar fi fost planificată pentru funcțiile vacante. În același timp, potrivit informațiilor prezentate, din banii alocați de la bugetul de stat, 7.495.200 de lei au fost folosite pentru retribuire muncii, 1.776.100 de lei – pentru contribuții sociale, 334.300 de lei – pentru plata asigurărilor medicale obligatorii, iar 55.300 de lei reprezintă suma totală achitată de angajați pentru prestații sociale. Adică, în total, pentru angajați a fost furnizată din bugetul de stat 9,661 de milioane de lei, ceea ce reprezintă peste jumătate din valoarea banilor oferiți pentru funcționarea instituției.

Viorica Cărare, cu trei case și terenuri din activitatea didactică

Din membrii Plenului Consiliului Concurenței fac parte președintele instituției, Viorica Cărare, vicepreședinții Mihail Cibotaru și Emil Guțu, precum și membrii Ion Maxim și Veaceslav Guțuțui.

Potrivit declarației privind veniturile și proprietățile deținute în 2015, șefa Consiliului Concurenței a obținut din salariu suma de 271.999 de lei, fiind remunerată lunar cu 22.666 de lei. De asemenea, Viorica Cărare a mai ridicat salarii în valoare totală de 109.132 de lei românești sau circa 484.500 de lei moldovenești activând în calitate de profesor universitar peste Prut. Cărare deține două terenuri intravilane și două terenuri extravilane agricole în valoare totală declarată de 324.902 de lei. Suprafața totală aflată în proprietatea președintelui Consiliului Concurenței este de 1,841 de hectare sau jumătate din suprafața totală a acestor terenuri.

Cea care conduce instituția responsabilă de contracararea antimonopolului și a înțelegerilor de cartel deține o cotă parte de 50% din două case, fiecare cu suprafața a câte 76,9 metri pătrați. De asemenea, atât primul imobil, cât și al doilea este evaluat la prețul de 386.179 de lei. Cărare mai are în proprietate o treime dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați cu o valoare de 280.246 de lei. Ea și-a cumpărat în 2010 și o casă în România, costul indicat al acesteia fiind de circa 200.822 de lei românești sau la cursul de atunci de peste 821.000 de lei. De asemenea, Viorica Cărare și-a procurat în 2014 un automobil de model Toyota RAV-4 pentru care spune că a plătit 473.000 de lei.

Salariu, de trei ori mai mare decât cel mediu

Viorica Cărare mai declară că are 1.422 de euro pe un cont curent, un card de credit cu limita de 70.000 de lei și un alt card de credit cu 109.023 de lei, depozite bancare în care păstrează 35.292 de euro sau 6.000 de dolari. În același timp, șefa Consiliului Concurenței are și datorii la bănci, creditele fiind contractate în 2014 și în 2015 în sumă de 400.000 de lei și, respectiv, 209 de lei. Potrivit CV-ului prezentat, Viorica Cărare a activat ca profesor sau economist în diferite universități și nu declară că ar deține vreo afacere. Ea conduce instituția din anul 2012.

În același timp, Mihail Cibotaru, vicepreședintele Consiliului Concurenței a fost remunerat în 2015 cu 198.638 de lei, adică salariul lunar este de 16.553 de lei. A mai încasat 946.666 de lei din vânzarea unei treimi din casa de locuit către feciorul său, precum și aceeași sumă din comercializarea unei altei treimi din imobil pe care o deținea soția. Cibotaru a mai indicat că a obținut venituri din pensia pe care o are de la Serviciul de Informații și Securitate 136.333 de lei. Vicepreședintele instituției are în proprietate și teren pomicol cu o construcție nefinalizată, evaluat la o valoare cadastrală de 12.647 de lei. De asemenea, Mihail Cibotaru locuiește într-o casă care, potrivit declarației, are un preț de circa 2, 839 milioane de lei, cu o suprafață de peste 225 metri pătrați. Cibotaru mai indică peste 176.000 de lei deținute pe carduri bancare. Potrivit CV-ului, Mihai Cibotaru a activat pe parcursul anului în serviciile de securitate, a condus departamentul de privatizări, precum și a fost manager la o firmă.

De la afaceri, la Consiliul Concurenței

Și vicepreședintele Consiliului Concurenței, Emil Guțu, a fost răsplătit cu bani grei pentru activitatea în cadrul instituției, suma totală a salariilor fiind de 232.402 de lei sau de 19.366 de lei lunar. Guțu are în proprietate trei terenuri agricole, cu o suprafață totală de peste 3,78 de hectare, despre care afirmă că ar costa circa 48.600 de lei. Vicepreședintele Consiliului Concurenței locuiește într-un apartament care are o suprafață de peste 117 metri pătrați și care este evaluat la un preț de 760.522 de lei. În același timp, el declară că are un automobil de model Skoda Octavia, cumpărat în 2013 cu 81.390 de lei. Emil Guțu a condus de-a lungul anilor mai multe firme și susține că deține acum o cotă de 2,78% în cadrul unei companii de consultanță.

Ion Maxim, care este membru al plenului, a obținut în 2015 venituri din salariu de 209.533 de lei sau 17.461 de lei lunar, precum și alte câteva zeci de mii de lei fiind în funcția de conferențiar universitar în cadrul a două instituții de învățământ superior. Acesta mai deține un teren intravilan, evaluat la un preț de 42.616 lei și locuiește într-un apartament cu o suprafață de circa 148 de metri pătrați cu o valoare cadastrală de peste 641.000 de lei. Reprezentantul Consiliului mai deține câteva zeci de mii de lei în bănci.

Reprezentant al autorității, cu depozite de sute de mii de lei

Salariul încasat de un alt membru al plenului, Veaceslav Guțuțui, a fost de circa 15.370, suma totală a veniturilor fiind de 184.430 de lei. Guțuțui locuiește într-un apartament cu o suprafață de peste 81 metri pătrați și care are o valoare cadastrală de 524.519 de lei. Reprezentantul Consiliului Concurenței mai deține un autoturism de model Toyota Corolla, cumpărat în 2011, despre care spune că l-a costat 51.497 de lei. În afară de automobil și locuință, Guțuțui păstrează în bănci sub formă de depozite sume în valoare totală de 640.500 de lei.

Astfel, cele cinci persoane care conduc Consiliul Concurenței au au fost remunerați în 2015 cu o sumă totală de peste 1,097 milioane de lei. În total, instituția are 68 de angajați. Potrivit raportului prezentat, Consiliul Concurenței a acumulat în 2016 venituri de 253.200 de lei. În același timp, instituția a aplicat amenzi de 19,21 milioane de lei, în bugetul de stat ajungând 4,71 milioane de lei. Reprezentanții autorității mai spun că au obținut câștig în instanțele de judecată în 12 dintre cele cauze finalizate.

Consiliul Concurenței – instituție ineficientă care trebuie lichidată

Consiliul Concurenței a marcat în martie curent zece ani de activitate. Prezent la eveniment, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a remarcat că sunt încă multe lucruri de făcut pentru ca acțiunile anticoncurențiale să fie combătute. „Este important să continuați să dezvoltați capacitățile instituționale ale Consiliului Concrenței, să contribuiți la eficientizarea colaborării cu alte instituții naționale, în special în domeniul investițiilor publice, sistemului financiar, energetic și al combaterii corupției, acestea fiind sectoarele unde este nevoie de mai multă transparență și voi puteți într-adevăr să interveniți în calitate de regulator independent. Cred că este important să lucrați împreună și să identificați soluții pentru a juca după reguli, nu cu regulile”, a declarat oficialul european, citat de jurnal.md.

De asemenea, mai mulți experți declarau atunci pentru sursa citată că instituția este ineficientă și că ar trebui să fie lichidată dacă situația nu se va schimba.

Menționăm că în raportul prezentat, cei de la Consiliul Concurenței au anunțat că nu există un audit intern privind modul cum sunt cheltuiți banii publici primiți în fiecare an, iar cauza ar fi faptul că oferta privind efectuarea unui astfel de control este prezentată de fiecare dată în cadrul unor concursuri, însă nimeni nu îndrăznește să facă acest lucru.

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *