Campania electorală în Găgăuzia va continua și după 30 octombrie

Febra alegerilor a cuprins în această toamnă întreaga țară, iar locuitorii din regiunea autonomă Găgăuzia vor continua să primească promisiuni electorale și după 30 octombrie. În luna noiembrie aceștia vor fi chemați din nou la urne să-și aleagă deputații din Adunarea Populară a Găgăuziei.

Pentru cele 35 de fotolii din cadrul Adunării Populare a Găgăuziei (APG) s-au înregistrat, până în prezent, 126 de persoane și e de așteaptat ca în timpul apropiat vor mai fi înregistrați alți opt candidați. Deputații din APG vor fi aleși direct de cetățeni, împărțiți pe regiuni (okrug) și vor reprezenta puterea legislativă pentru următorii 4 ani. Unul din vicepreşedinţii Adunării Populare urmează să fie ales, obligatoriu, din rândul deputaţilor de altă origine etnică decât cea găgăuză.

Socialiștii, preferații găgăuzilor

La fel ca și la scrutinul din 22 martie 2015 pentru alegerea bașcanului regiunii, când din cei zece candidați, doar doi au fost înaintați de partide (Irina Vlah – PSRM, Nicolae Dudoglo – Găgăuzia Unită-PDM), la alegerile din 20 noiembrie un sfert dintre candidați vor purta sigla unui partid. Cei mai mulți vor reprezenta Partidul Socialiștilor și Partidul Nostru.

Este clar astfel că găgăuzii nu mai au încredere prea mare în partide, preferând să aleagă direct oamenii care provin din rândurile lor și care-i reprezintă. Totuși, faptul că 21 de persoane candidează din partea PSRM este cât se poate de explicabil, asta în condițiile în care socialiștii se bucură de un mare prestigiu în regiune. Bașcanul Irina Vlah este și ea foarte apropiată de Igor Dodon, liderul PSRM, reușind să câștige alegerile din 2015, în mare parte, datorită susținerii acestuia.

În Găgăuzia, PSRM este asociat cu Rusia și pe bună dreptate, în condițiile în care cei mai de seamă reprezentanți ai partidului se afișează constant alături de Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, Dmitrii Rogozin, reprezentantul Kremlinului pentru regiunea transnistreană etc. Odată ce vectorul geopolitic al găgăuzilor este orientat spre est, reprezentanții PSRM au șanse mari să câștige multe mandate în APG. Alături de PSRM se află și Partidul Nostru condus de Renato Usatîi, care se bucură și el de o încredere mare în regiune, dar și de pârghii administrative. Primarul orașului Comrat, Serghei Anastasov, a câștigat alegerile locale din 2015 din partea PN și pare să se bucure de un rating bun în autonomie, care va avea o însemnătate mare.

Cine vrea să ajungă în parlamentul de la Comrat

Cei mai mulți dintre candidații la un fotoliu în APG au studii juridice și economice. Cei mai cunoscuți dintre ei sunt Alexandru Tarnavscogo, actual vicepreședite al APG, Maxim Mihailiuc, viceprimarul orașului Comrat, Maxim Bulgaru, director al Direcției generale pentru Educație și Sport din Găgăuzia, Alexandru Suhodolschi, președinte al filialei Comrat a PSRM și viceprimar al orașului, Oleg Caicî, director al Găgăuz-gaz, Serghei Zaharia, decanul Facultății de Drept din cadrul Universității de Stat din Comrat, precum și Dmitri Constantinov, actualul președinte al APG.

Cel mai în vârstă candidat are 77 de ani

De asemenea, dintre cei 126 de candidați, 19 sunt femei, restul – bărbați. În total, 33 de candidați reprezentă un partid politic. Cei mai mulți sunt socialiști (21), unul este din partea Partidului Democrat, nouă de la Partidul Nostru, iar doi reprezintă Partidul Comuniștilor. Restul candidaților sunt independenți. Cel mai în vârstă candidat este Gheorghe Tabunșcic, fostul bașcan al autonomiei, născut în anul 1939, iar cel mai tânăr candidat este Andreea Cerneva, născută în 1989.

Din informațiile prezentate de Comisia Electorală de la Comrat, locuitorii autonomiei vor putea vota doar la sectorul unde sunt înregistraţi. Potrivit gagauzinfo.md, pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor în Adunarea Populară, autorităţile regiunii vor băga mâna adânc în bugetul local, urmând să cheltuiască 2,1 milioane de lei.