Candidații la Președinția Republicii Moldova nu au oferit viziuni satisfăcătoare pentru oamenii de afaceri – mai ales pentru că au evitat să participe la o dezbatere publică și au preferat să vorbească prin intermediul unor reprezentanți.
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în comun cu Agenda Națională de Business (ANB), a organizat, pe data de 25 octombrie, dezbateri electorale pe teme economice cu candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova.
La dezbatere a venit doar un singur candidat oficial – Valeriu Ghilețchi. Restul invitaților au fost reprezentați de colegi de partid. Astfel, din partea candidatului Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a venit vicedirectorul Centrului de investigații strategice și reforme (CISR) Elena Gorelova, candidatul liberalilor la prezidențiale, Mihai Ghimpu, a fost reprezentat de deputatul Roman Boțan, iar programul economic al Anei Guțu, candidatul partidului Dreapta, a fost prezentat de Dan Nicu.
Invitații au împărtășit viziunile economice ale candidaților pe care i-au reprezentat legate de liberalizarea politicilor fiscale, importul mărfurilor, drumuri, dar și propunerile cu care aceștia vor să soluționeze situația economică.
Lapte moldovenesc sau ucrainean
În primul rând aceștia au fost întrebați ce cred despre măsurile Guvernului de a interveni pe segmentul importurilor de produse de lapte din Ucraina. Guvernul a introdus taxe la import la diferite produse lactate ucrainene, iar hotărârea a fost adoptată în urma solicitărilor producătorilor interni care s-au plâns că înregistrează pierderi din cauză că piața moldovenească este invadată de produse ucrainene. Ucraina, la rândul său, a amenințat că va introduce embargou la diverse produse din Moldova.
Elena Gorelova a spus că reacția Ucrainei a fost una așteptată. Aceasta crede că soluția de a impozita produsele din țara vecină nu este una potrivită. Gorelova susține că întreprinderile de fabricare a produselor lactate în Moldova nu funcționează corespunzător, conform cerințelor europene și din cauza aceasta nici nu ajung pe piața UE.
Valeriu Ghilețchi, la rândul său, a menționat că economia în prezent poartă caracterul de globalizare și că adoptarea unor astfel de soluții ar trebui să fie luate cu maximă atenție și să fie temporară. Totodată, acesta a spus că piața autohtonă ar trebui să fie protejată în așa fel încât prețurile de dumping să nu provoace un efect negativ asupra activităților agenților economici locali.
Reprezentantul PL Roman Boțan a spus că interesul național și securitatea cetățenilor sunt puncte prioritare pentru candidatul Mihai Ghimpu în asemenea cazuri. În opinia acestuia, Ucraina și Republica Moldova, fiind state asociate Uniunii Europene, ar trebui să respecte regulile de joc comune.
Membru partidului Dreapta Dan Nicu a spus că Moldova ar trebui să respecte liberalizarea fluxului mărfurilor pe principii de reciprocitate cu alte părți, dar în paralel ar trebui să încurajeze întreprinderile moldovenești.
Reducerea controalelor de stat
O altă problemă dezbătută pe aceasta platformă a fost anunțul ministrului al Economiei, Octavian Calmîc, privind reducerea numărului organelor de control cu circa 70%.
Esența problemei privind controalele de stat nu constă în numărul de organe care realizează acest lucru, dar în modul în care își exercită atribuțiile, a opinat doctorul în economie Elena Gorelova. Reprezentatul PSRM a explicat că monitorizarea businessului din partea organelor de control ar trebui să fie realizată planificat și odată la 5 ani. Totodată, în opinia acesteia controalele ar trebuie să fie făcute în baza analizei și doar în domeniile care reprezintă riscuri economice. De asemenea, Gorelova consideră că pe lângă Guvern ar trebui să fie creată o structură care ar reglementa prețurile și tarifele din numele statului.
Candidatul independent Valeriu Ghilețchi s-a arătat de acord cu Gorelova în privința numărului de controlori de stat. Acesta a subliniat că este important cum vor lucra structurile respective și dacă în activitatea lor aceștia se vor baza pe bunul simț și nu vor admite acte de corupție.
La rândul său, Roman Boțan a spus că susține inițiativa de micșorare a numărului de organe de control de stat. Mai mult acesta crede că munca inspectorilor fiscali ar fi mult mai ușoară dacă în aparatele de casă s-ar fi introdus programe speciale care ar transmite datele de încasări direct pe serverele informaționale ale Inspectoratului Fiscal. În opinia lui Boțan, astfel, rata de evaziune fiscale s-ar reduce cu mult mai mult.
Că numărul organelor de control ar trebuie să fie micșorat a fost de acord și Dan Nicu. Acesta a precizat că partidul Dreapta este de părere că pentru eficientizarea activităților organelor de control ar trebui să fie creată o instituție specială în care s-ar regăsi toate structurile de control repartizate de diferite domenii.
Politica fiscală
Reprezentanții candidaților la funcția de președinte au fost rugați să se expune și în privința propunerilor parvenite din mediul de afaceri și anume – introducerea impozitului unic, vacanță fiscală pentru primii ani de activitate și impozit zero la investirea repetată.
Dan Nicu a spus că partidul pe care îl reprezintă are în vedere toate aceste principii deoarece corespunde doctrinei partidului. Totodată, acesta a amintit că reprezintă un curent unionist și că ar fi necesar de armonizat legislația românească. Nicu a spus că partidul lor pledează pentru introducerea impozitului unic de 20% cu posibilitatea de a-l reduce pe parcurs.
Liberalul Roman Boțan, la fel, a amintit că reprezintă un partid unionist și că pledează pentru reunificarea României cu Republica Moldova. Acesta a ridicat un pliant electoral cu imaginea lui Mihai Ghimpu unde au fost arătate diferiți indicatori economici din România și Republica Moldova. Referindu-se la propunerile de liberalizare fiscală acesta a spus că măsurile respective trebuie să fie analizate atent.
La fel de prudent în privința introducerii impozitului unic, dar și în privința vacanțelor fiscale s-a arătat și Valeriu Ghilețchi. Acesta a menționat că nici partenerii de dezvoltare a Republici Moldova nu susțin aceasta ideea, iar practicile arată că introducerea impozitului zero la reinvestire îi poate provoca pe antreprenori să pice testul ispitei de a practica evaziune fiscală.
Gorelova a spus că introducerea impozitului unic este o măsură absurdă deoarece nu există nici o țară în care ar exista o astfel de politică fiscală. Cu privință la celelalte două propuneri aceasta a spus că ar sărăci bugetul. Doar la capitolul impozitului zero la reinvestire aceasta a menționat că o astfel de inițiativă ar trebui să se bazeze pe niște proiecte concrete care ar stimula ramuri întregi din economie.
Drumurile și unirea cu România
Tematica drumurilor a fost subiectul care a stârnit cele mai multe controverse. Dumitru Albulesa, director general executiv al Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor a spus că în prezent o parte din întreprinzători din domeniul transporturilor s-au mutat în România și nu mai văd rostul să-și continue afacerea în Republica Moldova. Totodată acesta i-a întrebat pe reprezentanții candidaților ce cred despre faptul că Fondul Rutier este format din accizele la produsele petroliere (80% din totalul accizelor la produsele petroliere).
Elena Gorelova a spus că în alte țări Fondul rutier este format din 100% din totalul accizelor la produse petroliere. Aceasta a adăugat că noi în total avem 9000 de km de drumuri care în proporție de circa 70-80% sunt într-o stare proastă. Reprezentantul socialiștilor a explicat că drumarii își vor putea rezolva problemele doar atunci când vor putea să-și promoveze interesele prin intermediul confederațiilor.
Roman Boțan, la rândul său, a spus că oamenii de afaceri care au fost pomeniți de Albulesa, în opinia lui, practic, au realizat reunificarea țării. Totodată, acesta a menționat în replică pentru Gorelova că actualmente drumurile arată cu mult mai bine decât au fost până la guvernarea din 2009 și că acest lucru se datorează inclusiv sprijinului Uniunii Europene și a Statelor Unite. Acesta a adăugat că din Est nu a venit nici un ajutor în această direcție.
La rândul său reprezentantul Asociației expeditorilor și brokerilor vamali Natalia Lipskaia a menționat că autoritățile ar trebui să se gândească cum să mărească traficul de pasageri și tranzit cu mărfuri prin Republica Moldova pentru a crește economia. De asemenea aceasta a învinuit pe liberali de proastă gestionare a domeniul transporturilor și a adăugat că a discutat cu oficiali din București care i-ar fi spus că nu susțin unirea.
În replică, Roman Boțan i-a spus că sondajele arată că numărul unioniștilor crește în Moldova iar în România constituie deja 70%. Ambii au continuat subiectul unirii în contradictoriu inclusiv după ce s-a terminat dezbaterea privind agenda economică.