Autoritățile de la Chișinău promit lucruri pozitive dacă noul proiect de lege care prevede majorarea vârstei de pensionare și care a fost propus pentru dezbateri publice va fi aprobat. Experții spun însă că sistemul de reformare a pensiei – o promisiune dată de Guvern Fondului Monetar Internațional – este cu mult mai larg și trebuie analizat în ansamblu, iar documentul are atât avantaje, cât și dezavantaje.

Dacă proiectul va fi aprobat de Parlament, femeile din Republica Moldova ar putea ieși la pensie cu 5 ani mai târziu, iar bărbații – cu 3 ani mai târziu. Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) a propus creșterea treptată a vârstei de pensionare cu 6 luni anual, începând din anul 2017 și până în anul 2026, când bărbații vor fi pensionați la vârsta de 65 de ani, iar femeile la 62 de ani. La moment, femeile sunt pensionate la vârsta de 57 de ani, iar bărbații – la 62 de ani.

Bătrânii privesc televizorul. FOTO: Sandu Tarlev
Bătrâni din Moldova FOTO: Sandu Tarlev

E necesară o nouă abordare a sistemului de pensii

Autoritățile care au elaborat proiectul propus pentru dezbateri publice susțin că reforma are scopul de a asigura un sistem de pensii „echitabil, transparent și sustenabil”, care ar garanta un trai decent pentru fiecare cetățean. Totodată, autorii proiectului spun că modificările sunt necesare din cauza scăderii natalității, situației precare din sistemul financiar, pensiilor foarte mici, dar și condițiilor inegale față de unele categorii de cetățeni.

rsz_screenshot_from_2016-12-01_182646
Vârsta de pensionare va crește treptat până în anul 2026.

Majorarea vârstei de pensionare nu prea este agreată de experții economici, care vin cu propuneri și explicații privind riscurile pe termen lung, dar și cum statul trebuie să-și susțină social oamenii prin servicii de sănătate și încurajarea îmbrătrânirii active.

Expertul economic Viorel Gârbu mărturisește că „dacă autoritățile nu schimbă abordarea vor avea nevoie să crească vârsta de pensionare în continuu. Majorarea vârstei de pensionare diminuează numărul cetățenilor care vor plăti cotizații și mărește numărul celor care se vor eschiva de la plata contribuțiilor sociale, astfel sistemul intră într-un cerc vicios și se va ruina în totalitate”.

„Noi mărim vârsta de pensionare pentru că suntem falimentari, avem o economie care nu funcționează. Bugetul asigurărilor sociale de stat este în impas. Acesta e întreținut din bugetul de stat, e subvenționat, ceea ce nu e corect. Autoritățile trebuie să vină cu măsuri active, nu pasive care acoperă anumite goluri. Trebuie de schimbat abordarea, altfel vom mări în continuu vârsta de pensionare și oamenii nu vor dori să plătească taxele”, subliniază Viorel Gârbu, expert al Institutului Economiei de Piaţă din R. Moldova.

Servicii sociale pentru oameni

Expertul în politici sociale și dezvoltare de la IDIS „Viitorul” Viorica Antonov consideră că majorarea vârstei de pensionare poate fi realizată prin intermediul implementării unui pachet de reforme complexe și sistemice, cum sunt politicile de îmbătrânire activă și protecția persoanelor vârstnice.

„Îmbătrânirea fizică se produce devreme și sănătatea persoanelor angajate cu vârsta de peste 60 de ani este precară, iar când vorbim de o majorare a vârstei de pensionare – trebuie să ne întrebăm ce servicii de sănătate oferă statul acestor oameni. Creșterea vârstei de pensionare sporeşte presiunea asupra costurilor aferente serviciilor de sănătate în rândul persoanelor de peste 60 de ani. Prevenirea discriminării de vârstă pe piața muncii este esențială pentru realizarea îmbrătrânirii active și pentru încurajarea sectorului privat de a crea proiecte economice de menținere a vârstnicilor cât mai mult pe piața muncii”, sugerează Viorica Antonov.

Impactul asupra economiei

În fiecare an, fondul de pensii este suplinit cu bani de la bugetul de stat, iar acesta reprezintă o povară pentru economie, precizează Viorica Antonov. „Situația ne arată că cheltuielile fondului de asigurări sociale de stat constituie practic 7% din PIB. Anual se consumă peste 16% din bugetul național. Mijloacele financiare primite de la bugetele componente ale bugetului public nu sunt suficiente pentru a menține încă un buget, cum ar fi cel de pensii. Pe fundalul îmbătrânirii populaţiei, vulnerabilitatea sistemului public de pensii este apăsătoare pentru angajați și angajatori. Pe lângă acordarea pensiilor pentru vechime în muncă, din fondul de pensii se plătesc indemnizaţiile, ajutorul social, astfel numărul beneficiarilor depășește o jumătate de milion din populație”, explică Antonov despre influența negativă asupra bugetului de stat.

Pensie, după contribuțiile achitate

Creșterea vârstei de pensionare nu este unica măsură propusă pentru dezbateri publice de Ministerul Muncii. Autoritățile promit o nouă formulă de calculare a pensiei, dar, mai ales, o platformă online care permite cetățenilor să-și calculeze singuri viitoarea pensie. Deocamdată serviciul online „este la nivel de proiect, încă nu există nimic concret, dar o să facem tot posibil să fie”, spune Diana Cebotaru, șef-adjunct în cadrul Direcției politici de asigurări sociale de la MMPSF.

Noua metodă de calculare a pensiei va depinde de suma contribuțiilor achitate în fondul social din salariu și de stagiul de muncă. „Formula e automată. Nimeni nu stă cu mâna să o calculeze. Mărimea pensiei va depinde de două elemente esențiale: stagiul de muncă și contribuția achitată din salariu. Cu cât salariul este mai mare cu atât pensia este mai mare”, explică Diana Cebotaru.

De asemenea, autoritățile propun majorarea stagiului de cotizare cu 3 ani. Astfel, bărbații vor trebui să lucreze 36 de ani, iar femeile 33 de ani. Stagiul minim de calculare a pensiei va fi de 17 ani. Precizăm că stagiul de cotizare este perioada de activitate al persoanei în care au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale. „Cei 33 de ani, respectiv 36 de ani, sunt necesari pentru ca oamenii să primească o pensie completă, dacă lucrează mai mulți ani e foarte bine, deoarece vor primi o pensie mai mare. Cu cât stagiul de muncă este mai mare cu atât valoarea pensiei va fi mai mare. Dacă au mai puțin de 17 ani – vor primi o pensie din sistemul de asistență socială, vor beneficia de alocații sociale”, ne-a spus Diana Cebotaru.

Toți vor plăti contribuții în fondul social

Conceptul de reformă a sistemului de pensii prevede că toți vor plăti contribuții sociale la stat, astfel se va pune semnul egal între diferite categorii de angajați. Dacă până acum, proprietarii de pământ erau scutiți de taxa asigurărilor sociale sau plăteau benevol, odată cu aprobarea documentului în Parlament, aceștia vor fi obligați să contribuie cu bani pentru a fi asigurați cu o pensie, ci nu alocație socială. „Suma plătită de deținătorii de teren va fi stabilită anual în Legea bugetului, unde sunt prevăzute taxele și contribuțiile pentru fiecare categorie – arendați, cei care prelucrează pământul etc. În fiecare an suma va fi diferită”, menționează Cebotaru.

Modificările propuse mai țin de lichidarea condițiilor speciale de stabilire a pensiilor pentru deputați, funcționari publici, procurori, judecători etc, dar și obligativitatea asigurării sociale pentru angajații structurilor de forță (Ministerul Apărării, MAI, SIS, CNA).

Proiectul de reformare a sistemului de pensii urmează să fie discutat de membrii Guvernului, iar apoi – transmis pentru dezbateri în Parlament.

7 comentarii

  1. parca mai putem aștepta ceva bun si pentru oamenii de rînd.Ma mira faptul din care buget se plătește salariile și pensiile persoanelor de la putere.Pentru ei se găsesc mereu bani.

  2. Nustiu ce espert a spus asta, da ginditi-va logic: Daca creste virsta de pensionare, inseamna ca oamenii vor contribui mai mult timp la fondul de pensionare, si cind vor iesi la pensiie vor primi mai mult! Nu-i asa?

  3. nu merge vorba doar de ridicarea varstei de pensionare, in perspectiva, aceasta reforma v-a servi drept baza pentru reformarea mai avansata a sistemului si aducerea lui la nivel European, sigur dupa crearea locurilor de munca!

  4. Daca tot vrem pensii europene, atunci si virsta de pensionare trebuie sa fie mai mare, exact ca in statele europene. Plus la asta, iata ca batrinii vor avea posibilitatea sa mai lucreze citiva ani, adica vor avea un venit mai mare.

  5. Varsta de pensionare nu creste brusc, in timp de 10 ani cred ca vor fi multe schimbari. Se vede semnificativ munca guvernului, si pe parcur sa urmatorii ani, cred ca se va ridica nivelului de trai.

  6. In multe tari dezvoltate dara in care natalitatea e mica virsta de pensionare a fost ridicata tot prin acelasi procedeu. Nu stiu daca e mai bine sau nu pentru oameni, dar e necesar daca vrem sa avem pensii.

  7. Din cîte văd sunt mai multe pro decît contra și asta e bine nu doar pentru sistemul de pensionare dar pentru întreaga țaraă! Avem o problemă demografică care acum trebuie de rezolvat, sper că aceste schimbări să aibă un impact pozitiv pentru menținerea mai multor locuri de muncă deci mai mulți plătitori de impozite!

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*