Oficiile din Republica Moldova și Ucraina ale fondului Friedrich Ebert Stiftung au prezentat miercuri, la Chișinău, studiul „Ucraina-Moldova – o relație de tip win-win”. La elaborarea studiului a participat și Consiliul de Politică Externă PRISM din Ucraina. Autorii au trecut în revistă cele mai importante chestiuni care apar în relațiile bilaterale moldo-ucrainene. Aceste chestiuni se referă la conflictul transnistrean, produsele ieftine ucrainene pe piața din Republica Moldova, cooperarea transfrontalieră, minoritatea ucraineană din Republica Moldova, noua Lege a Educației din Ucraina, hidrocentralele de pe Nistru.

Pavel FIlip și Vladimir Groisman, în cadrul „Tbilisi Belt and Road Forum 2017” FOTO: kmu.gov.ua

Transnistria și cooperarea transfrontalieră

Studiul conține mai multe dosare, capitole. Unul dintre aceste dosare se referă la conflictul transnistrean care a devenit o chestiune de interes național pentru Ucraina, din cauza amenințărilor care pot apărea la frontiera de sud-vest. Experții vorbesc că Ucraina ar fi trebuit să aibă o prezență mai mare în ceea ce privește soluționarea conflictului transnistrean, din simplul motiv că în regiune există o minoritate etnică ucraineană, care nu-și poate proteja drepturile în relația cu autoritățile din regiune.

În ceea ce privește cooperarea transfrontalieră, atât partea ucraineană, cât și partea moldovenească au salutat deschiderea punctelor de control comun la frontieră. Prelungirea misiunii EUBAM până în anul 2020 este și acesta un aspect pozitiv al relațiilor. Și în rapoartele de monitorizare ale EUBAM se menționează despre anumiți indicatori pozitivi în acest sens.

Relațiile economice și minoritățile naționale

Un dosar soluționat la momentul de față, dar asupra căruia ucrainenii sunt dispuși să revină reprezintă livrările de mărfuri în Republica Moldova – este vorba în special despre piața de lactate. Partea moldovenească a acuzat partea ucraineană de dumping, adică de micșorare a prețurilor la produsele lactate și vânzarea acestora la un preț redus pe piața din Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău au invocat faptul că protejează drepturile și interesele producătorului autohton. Kievul ar putea contesta această decizie la Organizația Mondială a Comerțului.

Un subiect aparte al studiului îl prezintă minoritatea ucraineană din Republica Moldova, în condițiile în care aceasta este cea mai numeroasă. În cadrul alegerilor din Republica Moldova, minoritatea ucraineană a avut aceleași opțiuni politice ca și alte minorități, cum sunt rușii sau găgăuzii. Curios este de menționat faptul că pe parcursul celor 26 de ani de independență autoritățile ucrainene nu au înțeles cât de important este să discute cu reprezentanții minorității pentru că într-un final acest lucru poate influența imaginea țării. Această comunitate poate fi folosită de către alți actori externi, partide pro-ruse în scopurile sale, ceea ce se întâmplă în mare parte acum.

Legea educației și hidrocentralele de pe Nistru, cele mai sensibile subiecte

Noua lege a educației din Ucraina este un alt subiect al studiului. Menționăm că articolul 7 al acestei legi prevede acordarea unui statut privilegiat limbilor vorbite în statele membre ale Uniunii Europene. În acest caz este important cum se poziționează comunitatea moldovenească din Ucraina, cei care se identifică drept moldoveni, față de limba pe care o vorbesc: limba română sau limba moldovenească. Republica Moldova ar trebui să aștepte decizia Comisiei de la Veneția și recomandările care vor fi elaborate pentru partea ucraineană. După aceea, Chișinăul ar urma să identifice o atitudine promptă.

Cel mai important subiect al studiului se referă la construcția a șase hidrocentrale pe Nistru de către partea ucraineană. Autorii studiului, ucraineni și moldoveni, au ajuns la un numitor comun privind elaborarea unei recomandări separate față de acest subiect. Problema constă în modul în care au fost negociate în anul 2010 cedările din partea Republicii Moldova pe acest subiect. După anexarea Crimeii și separatismul din estul Ucrainei, Kievul nu poate renunța la o nouă sursă de venit cum ar fi Centrala de la Novodnestrovsk și la dezvoltarea celorlalte șase anexe ale acestui proiect. S-a reușit cumva însă pornirea unui dialog pe acest subiect, problema fiind inclusă în cadrul întâlnirilor celor doi premieri, Pavel Filip și Vladimir Groisman. Recent, în Georgia, unde cei doi s-au întâlnit în cadrul „Tbilisi Belt and Road Forum 2017”, cei doi au convenit să dinamizeze lucrările de coordonare a textului Acordului privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean, așa cum se menționează în comunicatul de presă al Guvernului de la Chișinău.

2 comentarii

  1. Relatiile de vecinatate sunt primele pe agenda politici externe, doar asa Moldova-si va forma climatul potrivit pentru o dezvoltare economico-culturala.

  2. Sper ca se va rezolva problema cu hidrocentralele se va rezolva, astfel ca riscul ca Chisinau sa ramina fara apa sa nu mai persiste. Stiu ca actuala guvernare e in putere sa rezolve asta.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*