Meniu Închide

Cărți unice în Moldova: cea mai mică, cea mai veche sau cartea păzită de blesteme

Serviciul Carte Veche și Rară a Bibliotecii Naționale din Republica Moldova (BNRM) deține o colecție de peste 30.000 de cărți păstrate în condiții speciale. Printre acestea pot fi găsite cea mai mică și cea mai mare carte: prima are doar 11 mm, iar a doua cuprinde peste 3.000 de pagini. De asemenea, aici pot fi găsite cărți cu coperțile sculptate în os, fildeș, argint sau ornamentate cu pietre semiprețioase.

biblioteca nationala
Veronica Cosovan, șefa serviciului Carte Veche și Rară de la Biblioteca Națională a Moldovei FOTO: Sandu Tarlev

Misiunea Serviciului Carte Veche și Rară

În octombrie 1968 în cadrul bibliotecii a fost înființat serviciul Carte Rară și Microfilme, iar pentru completarea lui au fost selectate 4.800 de documente rare. Un an mai târziu în custodia serviciului a fost transferată și colecția de microfilme în număr de 337 unități. Colaboratorilor serviciului le-a revenit o misiune importantă – de a identifica documentele vechi și de unicat, păstrate atât în bisericile ruinate de urgia vremurilor, cât și în cerdacurile gospodăriilor.

În prezent, colecția cuprinde peste 30.000 de cărți oranizate pe colecții: Colecția manuscrise, facsimilă, Carte veche până la 1725, Carte în limba rusă până la 1800, Colecție cu autografe, Carte românească până la 1945, Colecția de hărți și cărți poștale și Carte cu valoare deosebită. Misiunea actuală a serviciului este de a conserva și valorifica fondul documentar al Republicii Moldova care se află în fondurile Bibliotecii Naționale.

Cea mai veche carte din Republica Moldova

Biblioteca Națională se poate mândri că deține în colecția sa cea mai veche carte de pe teritoriul țării, editată la Veneția în limba greacă, ce datează cu anul 1566. Conținutul ei se referă la opera lui Aristotel și se numește „Comentarii la opera lui Aristotel” realizate de Donati Acciaioli, un renumit comentator al secolului al XVI-lea.

Cartea cea mai mică din Republica Moldova

În cadrul serviciului Carte Veche și Rară sunt păstrate cele mai mici cărți ce impresionează prin mărimea lor milimetrică. Acestea sunt scrise în diferite limbi: franceză, italiană, arabă. Cea mai mică dinte ele are doar 9 mm în lățime și 11 mm în înălțime și conține un verset din Coran în limba arabă, iar paginile sunt plisate. Aceasta a ajuns în posesia Bibliotecii în urma unei donații personale și poate fi purtată ca bijuterie, având forma unui medalion. O altă carte în miniatură reprezintă povestea „Punguța cu doi bani” editată la Chișinău în anul 1977, gravată de renumitul ilustrator Ilie Bogdescu. Alte cărți mici sunt realizate cu ocazia centenarului de la nașterea lui Mihai Eminescu.

biblioteca nationala
Cea mai mică carte din Republica Moldova FOTO: Sandu Tarlev

Cea mai voluminoasă carte din Republica Moldova

Cea mai voluminoasă carte datează cu anul 1766, fiind realizată timp de 3 ani și provine din regiunea Lavra Kievleană. Este vorba despre o carte de cult religios ce cuprinde peste 3.000 de pagini, fiind realizată de o comunitate ortodoxă din cadrul Lavrei Kievlene, cu coperțile din lemn, acoperite cu piele de vițel.

biblioteca nationala
Cea mai voluminoasă carte FOTO: Sandu Tarlev

În cadrul serviciului mai există și alte rarități și curiozități bibliografice, cum ar fi prima revistă științifică publicată pe teritoriul Europei – „Acta Eruditorium” (1682-1782). Aceasta a fost editată în latină și conține o listă a mai multor cărți interzise de Vatican. Tot aici se păstrează prima carte tipărită pe teritoriul actual al Republicii Moldova – un Ceaslov editat la Dubăsari de Mihail Strelbițchi în anul 1794, scris cu caractere chirilice. Chiar dacă pe carte nu se găsesc note despre cine a contribuit la realizarea acestei lucrări, este prezent un semn distinctiv – sigla tipografică a lui Mihail Strelbițchi amplasată la finele fiecărui capitol.

biblioteca nationala
Prima revistă științifică publicată pe teritoriul Europei – „Acta Eruditorium” (1682-1782) FOTO: Sandu Tarlev

În fondurile Bibliotecii Naționale se găsec și lucrările editate în prima tipografie deschisă la Chișinău prin contribuția Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni. Este vorba de „Liturghierul”, editat în anul 1815, care este cunoscută ca și prima carte religioasă editată la Chișinău în limba română, iar pe paginile ei putem găsi semnătura mitropolitului, scrisă cu cerneală roșie, cursiv și descifrabil. Apariția „Liturghierului” în limba română a cimentat credința și dragostea de limba maternă a enoriașilor. După spusele lui P. Haneș, „«Liturghierul» a fost unul din stâlpii puternici ai românismului în Basarabia…”. De asemenea, serviciul deține cărți îmbrăcate în mătase, catifea, placate sau ornamentate cu aur.

biblioteca nationala
„Liturghierul”, editat în anul 1815 FOTO: Sandu Tarlev

Pietre scumpe pentru înfrumusețarea coperților

O carte cu coperți deosebite, realizată în tehnica filigranului (lucrare artistică asemănătoare ca aspect cu o dantelă, realizată din fire subțiri de aur, argint etc. – n.n.), împodobită cu pietre semiprețioase precum ochi de tigru, ametist și carneol este păstrată în colecția serviciului Carte Veche și Rară. Aceasta a fost donată bibliotecii și provine din Tbilisi, Georgia. Are o vechime de 38 de ani, iar valoarea ei constă în maniera deosebită de realizare.

biblioteca nationala
Carte cu copertă filigranată FOTO: Sandu Tarlev

Un volum dedicat poetului Nicolae Dabija, placat cu argint

Asociația Culturală „Regal d’Art” a colectat versurile poetului Nicolae Dabija și a realizat un volum inedit dedicat poetului. Coperta volumului este ornamentată cu un basorelief din metaloplast înnobilat cu argint. Interiorul cărții conține versurile poetului în grafie manuală, plicuri de pergament în care sunt partiturile muzicale pe versurile lui Dabija. Cartea este însoțită de un CD, pe care este înregistrată vocea poetului pe fundalul muzicii semnate de Eugen Doga.

biblioteca nationala
Volumul de poezii dedicat lui N. Dabija FOTO: Sandu Tarlev

Chișinăul anului 1800

Prima hartă a Chișinăului a fost realizată în anul 1866, dar amplasarea topografică corespunde anului 1800. Conform hărții, orașul era împărțit în patru părți: Buiucani era sat aparte ce aparținea Mănăstirii Galata, Râșcani la fel avea statut de sat, dar în schimb apare Visterniceni ca entitate aparte.

biblioteca nationala
Prima hartă a Chișinăului FOTO: Sandu Tarlev

Cartea păzită prin blesteme

În trecut, cartea era mai puțin accesibilă decât în prezent, iar pentru a o proteja se scria la începutul ei un blestem. „Dacă în Europa se legau cărțile de mese pentru a nu fi furate, cartea specifică arealului românesc se blestema, se lăsau aceste note marginale ca un impediment împotriva furtului. Din considerentul că poporul nostru era unul religios, care se temea de blesteme, nu mai îndrăznea nimeni să ia acea carte pentru că se temea de urgia lui Dumnezeu”, ne-a explicat Viorica Cosovan, șefa serviciului Carte Veche și Rară.

În ce condiții sunt păstrate cărțile vechi

Șefa serviciului Carte Veche și Rară din cadrul BNRM, Veronica Cosovan, ne-a spus că păstrarea cărților vechi necesită condiții speciale: „Cărțile se păstrează în două depozite speciale în care sunt monitorizate condițiile climaterice. Avem grijă ca temperatura să nu devieze de la norma recomandată de +20+21 grade Celsius, asigurăm eliminarea luminii care contribuie la distrugerea hârtiei și, desigur, aerisim spațiul astfel încât umiditatea să fie menținută într-o limită admisibilă”. Toată această muncă Veronica Cosovan o face din plăcere pentru cărți și recunoaște că știe în detalii istoria fiecăreia dintre ele. În schimb, remunerarea femeii ocupă un loc secundar, aceasta dorindu-și mai degrabă ca în interiorul colectivului bibliotecii să existe unitate.

biblioteca nationala
Cărți rare și vechi de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova FOTO: Sandu Tarlev

Un muzeu al cărții pentru turiști

Puțini sunt cei care cunosc însă că aceste cărți rare nu sunt ferite de ochii lumii. Oricine își dorește să consulte o carte rară are această posibilitate dacă deține un permis de cititor. Veronica Cosovan crede că pentru a atrage oamenii, inclusiv turiștii străini, colaboratorii bibliotecii ar trebui să valorifice potențialul instituției, iar crearea unui muzeu al cărții ar fi una din idei. „Acest muzeu va putea pune în valoare patrimoniul documentar al Republicii Moldova și va fi unicul și primul din țară. Dacă se va reuși deschiderea unui asemenea muzeu, atunci ar fi bine să fie inclus în circuitul cultural național”, a subliniat șefa serviciului Carte Veche și Rară de la Biblioteca Națională a Moldovei.

3 Comments

  1. Pingback:O primă înfrățire pentru comuna Poduri din România. A fost aleasă comuna Cania din raionul Cantemir - Românism

  2. Pingback:Harta Chişinăului din 1800 – Chisinau, orasul meu

  3. Ghenadie

    Minunata colectie. In principiu cred ca Muzeul Cartii ar putea fi inregistrat juridic in cadrul Serviciului de Carte Veche și Rară sub supravegherea specialistilor de la Biblioteca Naționala din Republica Moldova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *