Femeile din Moldova care și-au făcut afaceri din pasiuni creative nu au piață de desfacere, iar timpul petrecut cu familia este cel mai mare câștig. Meșterițele investesc timp și resurse materiale, însă abia reușesc să-și răscumpere cheltuielile pentru confecționarea produselor hand-made.

O idee născută din dragoste pentru tradiții și artă s-a transformat în ocupația de bază pentru Lucia Bulbu din Chișinău. Femeia a absolvit Colegiul de Artă „Alexandru Plămădeală”, iar în prezent este profesoară de arte la Liceul Mihail Berezovschi din Capitală. Își împarte timpul între munca de pedagog și pasiunea pentru tapiserie, pictură și bijuterii. „Eu fac tapiserii din lână naturală și artificială. Tapiseria este o formă de artă textilă, care îmbină țesutul popular cu arta contemporană. Cât câștig din meseria de profesor, cam atât obțin și din comercializarea produselor hand-made. O lucrare poate costa 50 de lei, dar poate ajunge și la 20.000 de lei, în funcție de mărime, materiale și complexitate”, spune Lucia.

Meșterul popular susține că duce lipsă de promovare și piață de desfacere. „Noi, antreprenorii hand-made vrem mai multă expunere și promovare. Lucrările le vindem la târguri, dar nu ajungem la oamenii simpli care nu vin pe la festivaluri. Mai mult ne bazăm pe târguri de profil”, adaugă Bulbu.

Meșterii populari Lucia Bulbu și Larisa Bantoș. FOTO: Natalia Munteanu

Femeile antreprenoare din domeniul hand-made s-au reunit la Chișinău pentru a stabili relații de parteneriat și a discuta despre problemele cu care se confruntă, strategiile de promovare și istoriile de succes. La eveniment, am întâlnit-o pe Larisa Bantoș din Ialoveni care realizează de 20 de ani suvenire tradiționale și păpuși din stofe naturale. Meșterița spune că nu are unde să-și vândă creațiile. „Lucrul îl fac din plăcere și nu simt greutățile. Cea mai mare problemă e piața de desfacere. Aș dori să-mi comercializez produsele peste hotare, dar presupun că este greu. Niciodată nu am socotit să-mi iasă bani. Reușesc să-mi acopăr chetuielile pentru materiale și instrumente. Mă bazez pe târgurile și festivalurile din Moldova, Ucraina și România”, menționează Larisa Bantoș. Deoarece produsele hand-made nu-i aduc bani pentru trai, aceasta împreună cu familia crește flori pe care le vinde pe piața din Moldova.

Bijuterii și accesorii meșterite de mămici cu pici. FOTO: Natalia Munteanu

Concediul de maternitate a fost un prilej bun pentru o tânără mămică din Chișinău pentru a face bijuterii din biser. După ce a stat acasă trei ani de zile, femeia și-a prelungit concediul maternal pentru încă trei ani, deoarece vrea să dedice mai mult timp familiei, iar confecționarea obiectelor hand-made este exact de ce avea nevoie. Petrece foarte mult timp cu copilul său, iar sora sa, care e și ea în așteptarea unui copil, o ajută la fabricarea accesoriilor pentru femei și copii. „A început să facă bijuterii din dorința de a sta acasă cu copilul ei. Eu vin la sora mea și o ajut, iar astfel învăț meserie. Nu câștigăm bani, doar ne acoperim cheltuielile”, spune Elena din Chișinău.

Ce înseamnă hand-made?

În cadrul forumului s-au întrunit aproximativ 60 de femei antreprenoare în domeniul hand-made din Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Macedonia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Belarus. Scopul conferinței a fost stabilirea unor relații de parteneriat în domeniu respectiv și cum pot deschide noi locuri de muncă pentru femei, inclusiv pentru femeile migrante. „Moldova este foarte afectată de fenomenul migrației. Multe femei revin în țară, dar nu se pot angaja. Noi vrem ca femeile să stabilească colaborări și să se informeze. În Moldova, domeniul hand-made este îngust, deoarece toți consideră că e legat de împletit și croșetat, dar în Europa hand-made înseamnă frizerie, cosmetologie și alte servicii prestate manual”, afirmă Angela Chicu, președinta Asociației Femeile de Afaceri din Moldova.

Folclor moldovenesc. FOTO: Natalia Munteanu

Salariile mici și puterea de cumpărare din țara noastră îi fac pe oameni să intre mai rar prin magazinele artizanilor, fiind unul  dintre motivele pentru care meșterii nu au cui vinde. Nu este potențial de cumpărare. În cadrul conferinței, Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, a îndemnat cetățenii să investească banii acumulați peste hotare în afaceri, dar nu în apartamente. „Noi trebuie să ne deprindem să lucrăm la noi acasă, dar să nu umblăm cu cerutul. Femeile care sunt prezente aici, deja au atins anumite rezultate pozitive în viață. Există programe pentru susținerea femeilor în afaceri. Nu se poate de investit numai în apartamente. Trebuie de investit în afaceri care aduc profit”, menționează Oleg Budza.

Autoritățile prezente la Forum au venit cu oferte privind programele de consultanță în afaceri și granturi pentru femeile antreprenoare.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*