15
apr.
2017

Cât se păstrează un ou pictat. Câțiva meșteri populari din Moldova încearcă să reînvie arta încondeierii ouălor

Arta încondeierii ouălor este un meșteșug aproape pierdut în Republica Moldova. Transformarea unui ou într-o operă de artă a dispărut din peisajul țării odată cu instaurarea regimului sovietic, iar etnografii încearcă să reînvie tradiția uitată.

În ultimii ani, muzeografii și câteva meșterițe au reușit să restabilească tehnicile de încondeiere folosite cândva. După ce au realizat cercetări pe teren și au luat lecții privind încondeierea ouălor de la meșteri populari din România, femeile noastre au readus la viață tehnica tradițională cu ceară curată de albine. În satul Trebujeni, din raionul Orhei, cu 15 ani în urmă a luat naștere acest frumos meșteșug.

Mihaela Bujor și Cornelia Gusic. FOTO: Natalia Munteanu

Reînvierea tradiției de încondeiere a ouălor

Pe meșterițele Mihaela Bujor și Cornelia Gusic le-am întâlnit la Muzeul Satului din Chișinău, unde au venit să prezinte cum se încondeiază ouăle de Paști. Cornelia a învățat meserie de la directoarea școlii din localitate, care, la rândul ei, a fost ucenica unor măicuțe de la o mănăstire, iar Mihaela practic a furat meșteșugul de la câteva prietene iscusite. Deși realizează compoziții foarte frumoase, femeile nu se consideră meșteri populari, ci spun că totul vine din pasiunea pentru această îndeletnicire. Ouăle, pictate în ceară colorată sau vopsea pentru lână, sunt îmbogățite cu ornamente preluate de pe covoare, prosoape și din imaginația personală.

„Principalele ornamente sunt liniile, crucea, soarele, luna, grebla, figurile geometrice și spicul de grâu. Motivele religioase sunt mai puțin întrebate, deoarece oamenii le preferă pe cele laice. Un ou de gâscă încondeiat costă 50 de lei, iar cel de găină – 30 de lei”, spune Cornelia.

Încondeierea ouălor cu ceară de albine. FOTO: Natalia Munteanu

Meșterițele spun că ouăle sunt golite pentru a fi păstrate mult timp, sunt pentru decor. „Un ou încondeiat poate fi păstrat mai mult de 100 de ani”, susține Mihaela Bujor. Astăzi, unele femei folosesc vopsea din comerț și ceară naturală de albine pentru a picta pe ouăle fierte. „Acasă, ouăle fierte se pot decora cu picături sau frunze de ceară, iar apoi înmuiate în vopsea. În rezultat ies ouă roșii cu alb. Ceara nu permite colorarea integrală a oului”, explică Cornelia cum se decorează ouăle în condiții de casă.

Ouă încondeiate cu ceară colorată. FOTO: Natalia Munteanu

Pentru ca produsul final să fie unul reușit, femeile aleg ouăle cu coajă curată și netedă, iar după ce acestea sunt golite de albuș și gălbenuș se realizează încondeierea cu ceară colorată sau vopsea din comerț. Ouăle de gâscă și găină sunt cele mai recomandate pentru încondeiere. „După ce am spălat oul – facem o găurică, iar cu ajutorul aerului din seringă golim interiorul. Aerul din seringă este introdus în ou, iar pe alături curge gălbenușul și albușul. Alții trag cu seringa, dar e imposibil. Apoi spălăm cu apă de trei ori și uscăm. Abia a doua zi putem începe încondeierea oului cu trasarea ornamentului ales”, a explicat Cornelia începutul procesului de creație.

Muzeografii îi învață pe cei mici arta încondeierii ouălor. FOTO: Natalia Munteanu

Tot procesul de încondeiere necesită multă răbdare, atenție și dibăcie, așa că nu oricine poate mânui chișița, instrumentul principal de încondeiere a ouălor. „Tehnica cu vopsea e mai grea, cere mult timp și atenție mare. Dacă greșești nu poți șterge. Tehnica cu ceară, preluată din România, nu este capricioasă și se lucrează curat. Dacă greșești ceva – poți șterge ușor cu cuțitul”, a menționat Cornelia. Meșterița încearcă să transmită meșteșugul și copiilor săi, însă aceștia nu se arată prea interesați.

Amintiri din copilăria comunistă

La inițiativa Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău (MNEIN), pentru al 17-lea an consecutiv, ghizii încearcă să reactualizeze meșteșugul uitat și să-l transmită generației tinere. La atelierul din acest an, am întâlnit-o pe Elena Gumene, muzeograf, care își amintește cu tristețe despre perioada sovietică când nu aveau voie să respecte nicio tradiție.

„Au fost vremuri de restriște când toate tradițiile erau interzise. Eu țin minte, eram copilă, că în Sâmbăta Paștilui femeile și bărbații erau scoși la plantat copaci, numai să nu coacă pască și să scoată tradiția. De Paștile Blajinilor, mama intra pe furiș în cimitir și lăsa ouă, cozonac și vin pe mormânt. Dacă aflau că un elev a fost la biserică în seara de Înviere, a doua zi era crocodil pe gazeta de perete de la școală, era desenat și în criticat în versuri”, povestește muzeograful.

Atelierul de încondeiere a ouălor pascale din cadrul MNEIN. FOTO: Natalia Munteanu

În Republica Moldova nimeni nu contabilizează numărul meșterilor populari pricepuți în arta încondeierii ouălor. Noi am aflat că avem meșteri consacrați, precum Angela Don din satul Lalova, raionul Rezina; Ecaterina Savițchi din Chișinău; Eugenia Moldovanu din Bălți, câteva femei din satul Verejeni, raionul Telenești, și una din satul Molovata, raionul Criuleni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *