Meniu Închide

Câți bani trebuie să plătească chișinăuienii pentru creditele Primăriei. Acestea s-au înmulțit după furtul miliardului

În ultimii 4 ani, Primăria municipiului Chișinău a acumulat o datorie de aproximativ 735 milioane de lei. Mai mult de jumătate din această sumă reprezintă valoarea creditelor accesate de autoritățile locale în perioada 2012-2015 în cadrul programelor internaționale. Restul datoriei este internă și reprezintă împrumuturile Primăriei Chișinăului de la băncile din Capitală.

Furtul „miliardului” din sistemul bancar moldovenesc și-a lăsat amprenta nu numai pe imaginea externă a Republicii Moldova, dar mai ales a accentuat austeritatea bugetelor locale. Acest lucru a dus inevitabil la micșorarea cheltuielilor publice, iar în unele cazuri – la imposibilitatea achitării salariilor pentru bugetari. Situația respectivă i-a obligat pe unii șefi, inclusiv pe cei de la Primăria Capitalei, să ia credite pentru a-și plăti angajații.

Sediul Primăriei Chișinău FOTO Sandu Tarlev
Sediul Primăriei Chișinău FOTO Sandu Tarlev

Investițiile străine costă

În ultimii 4 ani, Primăria Chișinăului a beneficiat de asistență externă în cadrul a patru programe sau proiecte cu bugete de milioane de euro. Aceleași milioane s-au transformat în datorie publică, pe care autoritățile locale trebuie să o stingă.

Astfel, în anul 2012 a început perioada de rambursare a creditului în valoare de 10 milioane de dolari luat de Primăria Capitalei cu 2 ani mai devreme de la Corporația Financiară Internațională pentru implementarea proiectului „Construcția, reabilitarea și extinderea rețelelor de apeduct, canalizare și reparație a drumurilor în municipiul Chișinău”. Perioada de implementare a proiectului a fost stabilită pentru 2011-2014, iar cea de rambursare a banilor – pentru 2012-2020. Creditul a fost luat cu o rată a dobânzii de 6,10%. Până în decembrie 2015, Primăria Chișinăului a reușit să restituie mai puțin de jumătate din sumă și mai rămâne datoare cu 5,7 milioane de dolari.

În aceeași perioadă a început implementarea Programului edilitar de reparație a străzilor, finanțat de organizația Turbine Real Estate Holdings. Autoritățile au obținut un credit în valoare de 162,5 milioane de lei. Potrivit datelor prezentate de Direcția finanțe a Primăriei Capitalei, autoritățile s-au răsplătit cu acesta, rambursând o sumă mai mare, de 175 milioane de lei.

Costurile proiectului „Reabilitarea străzilor centrale și a iluminatului public”, finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană pentru Investiții (BEI) și Fondul Special pentru Energie Verde cu 22 milioane de euro, vor trece și ele pe seama chișinăuienilor. Cu banii promiși de cele trei instituții, acordați la o rată a dobânzii diferită, între 3,13% și 4,92%, autoritățile promit să reabiliteze câteva străzi importante (printre acestea sunt Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Vasile Alecsandri, str. Constantin Negruzzi etc.) și trotuarele acestora, să creeze locuri de parcare, să îmbunătățească iluminarea stradală, să reabiliteze infrastructura pentru scurgerea apelor și semafoarele până cel târziu în anul 2030, când expiră cea mai lungă perioadă de grație convenită în cadrul contractului cu BEI.
Din suma totală, până la sfârșitul anului 2015 investitorii străini au debursat aproape 5 milioane de euro, iar Primăria a reușit să întoarcă deocamdată doar 141.583 euro.

Se mai întâmplă însă și cazuri când asistența externă este acordată, dar banii nu sunt folosiți. În anul 2015 Chișinăul a semnat un contract cu Agenția Japoneză de Cooperare Internațională în valoare de aproape 6 miliarde de yeni japonezi sau 60 milioane dolari pentru implementarea Proiectului „Îmbunătățirea serviciilor medicale”. Ministerul Finanțelor a recreditat în aprilie 2015 Primăria Chișinăului cu aproape 8 milioane de dolari pentru dotarea tehnică medicală performantă a Spitalului „Sfânta Treime” din Capitală. Întreaga sumă rămâne încă la capitolul datorii, pe care autoritățile locale trebuie s-o întoarcă până în anul 2045.

Credite pentru plata salariilor

Împrumuturile contractate de Primăria Chișinăului de la băncile moldovenești pentru acoperirea cheltuielilor curente, a decalajelor temporare de casă sau a salariilor a fost un lucru aproape tabu în anii 2012-2014. Autoritățile apelau la banii bancherilor doar în situații critice. Astfel, în 2012 Primăria a luat un credit în valoare de 60 de milioane de lei de la Moldova Agroindbank pentru a plăti datoria față de Termocom. Până la sfârșitul anului, autoritățile locale au mai împrumutat de două ori de la Victoriabank câte 20 de milioane de euro, iar de la Moldindconbank – 140 de milione de lei din două credite. Toți banii au fost folosiți pentru cheltuieli curente, fiecare leu fiind întors în termenii conveniți.

În anul 2013 a fost practic aceeași situație, doar că numărul total al creditelor s-a ridicat la șase. Astfel, de la Victoriabank a fost împrumutată suma de 12 milioane de lei pentru „necesități curente și alte plăți”, iar restul banilor – un total de 300 de milioane de lei – au fost împrumutați de la Moldindconbank pentru acoperirea decalajelor de plată, adică pentru plata salariilor și a necesităților curente. Toți banii au fost întorși la timp.

În anul 2014 Primăria s-a împrumutat de șapte ori, de fiecare dată de la aceeași bancă – Moldindconbank. Suma totală a creditelor a fost de 243 de milioane de lei, iar banii erau destinați pentru același tip de cheltuieli – plata serviciilor, a salariilor, a deficitelor etc.

După producerea „furtului miliardului” fenomenul împrumuturilor interne a luat amploare. Astfel, în anul 2015 Primăria Chișinăului s-a împrumutat nu mai puțin de 17 ori. Și de această dată cele mai multe credite au fost luate pentru acoperirea decalajelor de casă, pentru achitarea salariilor bugetarilor instituției, dar și pentru anumite proiecte.
Astfel, valoarea a 15 credite a constituit 713 milioane lei. Celelalte două credite au fost luate în euro: de la Mobiasbanca – pentru asamblarea troleibuzelor și reutilării acestora prin dotarea cu sistem de propulsie autonomă (656.423 euro) și de la Victoriabank – pentru importul troleibuzelor și a pieselor de schimb (938.015 euro).
Din suma totală împrumutată în anul 2015, Primăria mai rămâne restantă cu 305,6 milioane lei și 1,4 milioane euro, bani pe care trebuie să-i ramburseze pe parcursul acestui an sau, în funcție de contract, până în anul 2019.

creditele primariei

„Aceeași situație e și în bugetul de stat”

Economistul Viorel Gârbu de la Institutul Economiei de Piață spune că situația de la Primăria Chișinău este aceeași ca și în cazul bugetului de stat.

„Veniturile sunt în general puține, încasările sunt iregulate. Ministerul Finanțelor a tăiat recent din bugetele locale pentru a economisi bani, așa cum o face de obicei. Cu alte cuvinte, situația cu încasarea veniturilor bugetare este complicată, iar cei care suferă în primul rând sunt autoritățile locale, nu cele centrale”.

Expertul Institutului Economie de piață Viorel Gârbu FOTO: Lucia Diaconu RFL RL
Expertul Institutului Economie de piață Viorel Gârbu FOTO: Lucia Diaconu RFL RL

În ceea ce privește asistența externă, Gârbu crede că situația este mult mai gravă, iar acest lucru are legătură cu fenomenul corupției. „Știm cât de gravă este situația privind corupția la nivelul Primăriei Chișinău, iar autoritățile de acolo cred că au găsit o modalitate foarte ușoară să-și umple buzunarele. Știm că contractele se atribuie contra cost și cât mai multe proiecte implementezi cu atât mai multe posibilități ai de a încasa și a solicita comisioane, astfel încât autoritățile locale sunt interesate să mărească la infinit volumul acestor mijloace, iar fiecare proiect aduce comisioane grase celor care gestionează aceste proiecte”, a spus Gârbu.

Iar împrumuturile interne sunt legate de debursările și relațiile dintre bugetul de stat și bugetul local, consideră expertul, precizând că e vorba de deficiențe în comunicare și în ceea ce ține de viramente. „Ne aducem aminte că autoritățile locale se plângeau anul trecut că nu pot achita salariile fiindcă nu au transferurile din bugetul de stat și s-au împrumutat pentru a închide această categorie de cheltuieli (…) Furtul miliardului a dus mai degrabă la înrăutățirea generală a situației economice, iar ulterior deja totul s-a dus peste cap. Încasările mai mici în buget sunt legate de furtul miliardului și anume din reducerea intensivității activității economice”, a remarcat economistul Viorel Gârbu.

1 Comment

  1. Calin

    Datoriile la salarii ale primariei se fac pentru ca de la bugetul de stat nu sunt alocate la timp sumele pentru salariile bugetarilor.
    In fiecare an, guvernul ia din bugetul municiului 1,5 mlrd de lei care se intorc pe parcursul anului pentru salariile bugetarilor. Min finantelor face aceste plati cu intirziere si primaria e nevoita sa ia credite pentru a plati salariile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *