La scurt timp după alegerile parlamentare din 2014, Republica Moldova a fost cuprinsă de proteste anti-guvernamentale. Anul 2015 a fost un an al protestelor stradale contra corupției, a compromiterii procesului integraționist european și capturării statului de către oligarhie. În 2016 amploarea protestelor a scăzut. În 2017 la proteste stradale ies mai puțini moldoveni comparativ cu anii precedenți.

Năstase, Usatîi și Dodon, la protestele din Chișinău FOTO Sandu Tarlev

Platforma DA a deschis sezonul protestelor. Printre revendicări – găsirea miliardului furat sau depolitizarea justiției

Reprezentanți ai societății civile au anunțat în februarie 2015 constituirea Platformei Civice Demnitate și Adevăr și au chemat lumea în stradă. Platforma Demnitate și Adevăr a organizat proteste în aprilie, mai, iunie și septembrie 2015. Pe 6 septembrie, la cel mai numeros protest, organizatorii anunță transformarea Platformei în partid politic.

La protestul din aprilie manifestanții au cerut investigarea evenimentelor din 7 aprilie 2009, investigarea fraudei bancare, depolitizarea justiției. Alte solicitări vizau invitarea unei misiuni a EuroLex care să preia conducerea Procuraturii Generale, CNA și a Serviciului Vamal. La protestul din 3 mai 2015 pe lângă cerințele anterioare, manifestanții cer îndeplinirea revendicărilor fermierilor și acordarea frecvenței cu acoperire națională pentru postul de televiziune Jurnal TV.

Al doilea protest al Platformei DA, desfășurat în mai, l-a determinat pe Andrian Candu să publice pe blogul personal primul raport Kroll. Astfel, au fost dezvăluite companiile care au participat la frauda bancară, majoritatea din ele afiliate omului de afaceri Ilan Șor, actual primar de Orhei.

Două guverne au căzut în 2015. Manifestanții cer anularea imunității parlamentare și alegerea directă a președintelui

Un alt miting a avut loc pe 7 iunie 2015. Pe lângă depolitizarea instituțiilor și demisia mai multor oficiali, manifestanții cereau anularea imunității deputaților și judecătorilor, alegerea președintelui în mod direct și alegeri parlamentare anticipate cel târziu în martie 2016.

În scurt timp și-a dat demisia Guvernul Gaburici.

La mitingul din 6 septembrie organizat de Platforma Demnitate și Adevăr s-a solicitat demisia Guvernului Streleț și a conducerii Teleradio Moldova. În declarația făcută public, protestatarii cereau Uniunii Europene și SUA să declare persoane non-grata mai mulți politicieni de la guvernare și din opoziția parlamentară (printre ei fiind Vlad Plahotniuc, Vlad Filat, Vladimir Voronin și Igor Dodon). Paralel cu protestul din Piața Marii Adunări Naționale s-a desfășurat un protest la Procuratura Generală la care au fost violențe. Mai mulți organizatori ai protestului, printre care și Grigore Petrenco, au fost arestați.

Mini-revoluția din octombrie 2015

În toamna anului 2015 socialiștii lui Igor Dodon și membrii Partidului Nostru, condus de Renato Usatîi, organizează o serie de proteste în centrul Chișinăului. Igor Dodon instalează „Orășelul Victoriei” în fața Parlamentului. La protestul din 27 septembrie, manifestanții lui Dodon și Usatîi au cerut demisia procurorului general, a directorului SIS, a directului CNA, a președintelui Curții de Conturi, a președintelui CEC. Acestea sunt instituții subordonate Parlamentului. În același timp, Platforma DA instalează „Orășelul Demnității” în Piața Marii Adunări Naționale. Protestatarii de stânga cereau ridicarea imunității celor vinovați de furtul băncilor devalizate, eliberara celor arestați pe 6 septembrie, demisia președintelui și a premierului, alegerea directă a președintelui și alegeri anticipate.

În octombrie Platforma DA a organizat manifesări în fața sediului Global Business Center și la hotelul Nobil, ambele fiind afaceri gestionate de Vlad Plahotniuc. Renato Usatîi a organizat două proteste netradiționale: în noaptea de 10 spre 11 octombrie a aruncat trei tone de materiale fecale în pragul sediului PLDM. Două zile mai târziu, în dimineața zilei de 13 octombrie a blocat Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău cu un camion de mare tonaj.

Ulterior, pe 15 octombrie 2015, deputații i-au ridicat imunitatea lui Vlad Filat și acesta a fost pus sub arest în baza autodenunțului lui Ilan Șor. Peste 2 săptămâni Guvernul Streleț a fost demis de Parlament cu voturile comuniștilor, socialiștilor și a democraților. Astfel, au fost îndeplinie, parțial, două cerințe înaintate de manifestanți.

Protestele din 2016, calmate cu alegerea directă a lui Igor Dodon

Manifestările stradale izbucnesc din nou în ianuarie 2016. În ziua învestirii Guvernului Filip, protestatarii au luat cu asalt sediul Parlamentului, distrugând mai multe uși. Principala cerință a manifestanților era organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Protestele au continuat și după învestirea Guvernului, dar și-au pierdut din intensitate.

Pe 26 februarie, procurorul general, Corneliu Gurin, își prezintă demisia în Parlament, iar pe 4 martie 2016, Curtea Constituțională revigorează articolul din Constituție ce prevede alegerea directă a președintelui, fiind îndeplinite două cerințe înaintate în 2015.

Pe 24 aprilie 2016, Platforma Demnitate și Adevăr a organizat un protest în centrul Chișinăului. După discursurile din Piața Marii Adunări Naționale coloana de manifestanți a mers spre sediul Global Business Center. Manifestanții au protestat contra guvernării corupte, scandând „Jos Plahotniuc!”, fără a mai înainta o listă cu cerințe.

Pe 27 august 2016, de Ziua Independenței, a avut loc un alt protest la care au participat simpatizanți ai Platformei DA și din societatea civilă. Manifestanții au ieșit sub sloganul #NuMăTem și au avut loc confruntări între protestatari și forțele de ordine.

Ulterior, câteva zeci de persoane au protestat în fața Parlamentului pe 3 octombrie. Deputații PSRM, PCRM și PLDM au semnat o moțiune de cenzură contra Guvernului Filip, deoarece și-a asumat răspunderea pentru transformarea în datorie de stat a garanției acordate celor trei bănci falimentare, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Moțiunea a fost respinsă de Parlament.

În 2017 se protestează pentru salarii mari și contra sistemului uninominal

Pe 23 februarie 2017, câteva zeci de socialiști au protestat în fața sediului Ministerului Sănătății. Aceștia erau nemulțumiți de creșterea tarifelor la serviciile medicale, iar parlamentarii au depus o moțiune simplă contra ministrului Ruxanda Glavan. Moțiunea nu a fost susținută de Parlament.

În perioada februarie-martie 2017 sindicatele din Educație și sindicatele angajaților din domeniul feroviar desfășoară câteva proteste. Angajații din Educație solicitau majorarea salariilor, iar ferovarii – plata salariilor restante de 4-5 luni. În timp ce profesorii manifestau pentru salarii mai mari, Curtea Constituțională avizează pozitiv proiectul de modificare a Constituției ce elimină „sindicatele” din legea supremă. Articolul 42 din Constituție stipulează dreptul muncitorilor de a se asocia în sindicate. Acest articol oferă sindicatelor dreptul să activeze în baza propriilor regulamente, care sunt egalate cu legile naționale. Guvernul a inițiat un proiect de lege care reformulează articolul 42 eliminând termenul de sindicate din Constituție. Dascălii cereau Guvernului salarii cu 50% mai mari, iar Guvernul a aprobat majorări între 5-10%, în funcție de categoria tarifară. Tot în martie deputații votează în prima lectură ridicarea imunității parlamentare.

Protestele izbucnesc din nou la începutul lunii mai, după ce Partidul Democrat forțează schimbarea sistemului electoral. Câteva zeci de persoane au protestat împotriva modificării sistemului electoral timp de o săptămână. Cei mai mulți protestatari au fost în fața Parlamentului duminică, 14 mai 2017. Oamenii s-au arătat nemulțumiți de votarea proiectelor care prevăd schimbarea sistemului electoral în unul mixt. Protestatarii au cerut retragerea proiectelor de lege din Parlament și păstrarea actualului sistem electoral.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*