Profesori și directori de școli au vorbit cu Moldnova despre reforma în învățământul primar, gimnazial și liceal anunțată de către ministra Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, care ar urma să intre în vigoare începând cu 1 septembrie 2018.

Câteva zeci de școli cu predare în limba rusă au fost închise într-un deceniu FOTO: Sandu Tarlev

Reforma presupune în special anularea temei pe acasă pentru elevii din clasele primare – clasele I – IV, reducerea de ore și discipline obligatorii pentru elevii din în învățământul liceal – clasa X – XII. Disciplinele de profil vor fi studiate mai avansat, iar numărul de ore pentru disciplinele opționale va fi mărit, de asemenea se va reconsidera rolul acestor discipline în învățământ. Acest lucru se face cu scopul de determina traseul individual de formare. Se vor exclude notele pentru asemenea discipline cum ar fi educația muzicală, plastică sau tehnologică în învățământul gimnazial. La fel vor fi excluse notele pentru disciplina educația fizică  în gimnaziu. La orele de educație tehnologică vor fi incluse module de robotică și informatică aplicată. O atenție deosebită va fi acordată educației pentru drepturile omului și formării competențelor digitale. Se preconizează și reducerea birocrației în școli până la 40%.

Toate aceste lucruri se regăsesc în Conceptul de dezvoltare a Curricumului Național din învățământul primar, gimnazial și liceal.

Cinci aspecte esențiale

Monica Babuc a subliniat că principalele măsuri pentru remedierea situației în domeniul educației s-au axat pe 5 aspecte concrete: 1) Reforma curriculară; 2) Debirocratizarea procesului de raportare; 3) Repartizarea normei didactice; 4) Reevaluarea procesului de optimizare a școlilor; 5) Asigurarea mijloacelor financiare pentru cursurile de formare continuă. Pentru ultimul punct au fost identificate 17.000.000 de lei. Astfel, în 2018, circa 16 mii de cadre didactice vor beneficia de cursuri de formare în Centrele de Formare Continuă, aprobate de MECC.

Directorul Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din capitală, Boris Volosatîi a menționat că aceste inițiative se dezbat în mediul educațional de 40 de ani. „Despre aceste lucruri s-a vorbit de șase ori pe timpul Uniunii Sovietice și nu o dată s-a accentuat necesitatea unor reforme de așa fel. Sper că de data asta nu va fi doar o intenție, ci și de o realizare”, spune Volosatîi.

Robotica și clasele viitorului

Notele la arte plastice, cultură fizică, muzică trebuie înlocuite cu alte calificative.  Boris Volosatîi a văzut reacțiile cu privire la inițiativa de a introduce în școli mai multe module de cultură digitală, inclusiv „robotică”. Dumnealui însă nu crede că această inițiativă ar fi una populistă. Cel puțin Liceul Gheorghe Asachi al treilea an consecutiv câștigă completul de robotică. „Dacă ne vom gândi dacă se vor găsi sau nu cadre și echipament, înseamnă că trebuie să ne întoarcem în secolul XIX și să-i învățăm pe copii să potcovească copitele cailor. Dar asta e responsabilitatea unor școli de meserii. Sunt absolut deschis către tot ce este nou”, spune Volosatîi. De altfel, în mai multe școli din Republica Moldova funcționează „clase ale viitorului” dotate cu computere și echipament de robotică. Liceul Gheorghe Asachi este unul dintre aceste școli. „Astăzi tempourile progresului digital este foarte mare. Dacă rămânem cu strungurile din perioada sovietică plasate în clasele tehnologice, acest lucru nici nu este motivant pentru elev. Lucrul cu lemnul și piatra ar ține mai curând de arta plastică. Robotica trebuie să fie obligatorie”, concluzionează Boris Volosatîi.

Mai multe responsabilități pentru învățători

Neli Bzovschi, directorul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul” din Chișinău ne spune că elevii din clasele primare oricum se află marea parte a zilei în instituția școlară de aceea e normal să nu aibă teme pentru acasă. Acest fapt pune mai multă responsabilitate pe umerii învățătorului care îi va învăța pe copii să pregătească tema pe acasă la școală. „Acest fapt nu înseamnă că elevii nu vor avea de muncit. Se va revedea specificul de conlucrare cu părinții. Părintele trebuie să fie satisfăcut de serviciile educaționale pe care le oferă școala. La adunările cu părinții nu se va discuta în categorii de copii slabi, copii puternici. Școala îi va asigura mai întâi copilului încrederea în forțele proprii”, spune Bzovschi. Nu poate fi vorba despre teme pe acasă atunci când copilul merge acasă la orele 17 – 18.

La Trușeni reformele sunt binevenite

Reforma se va axa pe individualitatea copiilor, va pune accent pe aptitudinile personale ale elevilor. Școala trebuie să-și asume niște responsabilități pentru a-i oferi copilului absolut tot ceea de ce are nevoie.

„În calitatea mea de pedagog susțin reformele inițiate. Într-adevăr, nu toți copiii au aptitudini la educația fizică sau educația plastică. Educația plastică uneori îl pune pe copil într-o situație nu prea bună. Ar trebuie să-l învățăm pe copil acele lucruri care sunt legate cu viața”, a declarat Nelea Apostol, profesoară de Istorie la Liceul Teoretic din Trușeni, municipiul Chișinău. Profesoara consideră că este absolut firesc ca elevii din clasele primare să nu aibă teme pe acasă, în condițiile în care o mare parte din zi elevii o petrec în instituție.

Apropo, în Finlanda, țara cu cel mai performant sistem al educației din lume și cu cei mai puternici elevi, temele pe acasă lipsesc cu desăvârșire la toate treptele de învățământ.

Reforma în învățământ este un necesară. Rămâne însă deschisă întrebarea cu privire la amenajarea claselor digitale. În prezentarea făcută de doamna ministru Babuc se vorbește doare despre fondurile care vor fi alocate pentru instruirea pedagogilor, dar nu despre această parte a proiectului.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*