Ce împiedică Republica Moldova să se conecteze la sistemul energetic din România unde tarifele sunt cu 20% mai mici

Reformarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, asigurarea transparenței în achiziționarea energiei electrice, crearea unei burse unde să fie organizate licitații corecte, interzicerea intermediarilor care au acționari în offshore și reevaluarea proiectelor de interconectare energetică de către Comunitatea Energetică Europeană sunt doar câteva dintre măsurile care trebuie întreprinse pentru ca Republica Moldova să aibă acces la energia electrică de peste Prut. Acolo tarifele sunt cu 20% mai mici.

Centrul Analitic „Expert-Grup” și „Expert-Forum” au prezentat joi studiul „Podul peste Prut, varianta 2.0: interconectarea pe energie electrică între România și Republica Moldova”. Unul din autori, reprezentantul „Expert-Grup” Denis Cenușa a declarat că studiul scoate în evidență cea mai gravă problemă și anume cea care ține de transparența achizițiilor de energie electrică și de modul în care este selectat furnizorul de către Guvern.

Proiectul trebuie să fie de interes comun pentru UE

Expertul susține că pentru a obține bani europeni pentru interconectarea energetică cu România pe linia Isaccea – Vulcănești este necesar ca proiectul să treacă de la etapa unui proiect de interes mutual, cum este acum, la unul de interes comun pentru Comunitatea Energetică Europeană, apoi la unul de interes comun pentru Uniunea Europeană.

„Din partea României tot ce ține de infrastructură este deja finalizat. A fost instalată o stație back-to-back la Vulcănești și apoi fost construită o linie care va conecta Vulcăneștiul cu Chișinăul. Stația back-to-back este considerat cel mai scump element al acestei infrastructuri, însă aceasta poate fi ulterior modificată și folosită în alte scopuri, cum ar fi în cazul distribuției energie eoliene sau solare”, a menționat Denis Cenușă.

Studiul relevă că interconectarea energetică dintre Republica Moldova și România are mai multe particularități, cum ar fi prioritatea strategică a proiectului, angajamentul politic al României de a susține implementarea acestuia, diversitatea importurilor de energie electrică, posibilitatea de tranzit către Ucraina care va aduce statului venituri adiționale. În același timp, Uniunea Europeană este cea care susține astfel de proiecte care favorizează aplicarea Acquis-ului european în domeniul energetic în țările respective.

Cele mai multe șanse de realizare le are proiectul din Sud

În același timp, Otilia Nuțu, reprezentanta „Expert-Forum” din România, a declarat că proiectele de interconexiune Suceava-Bălți la Nord și Iași-Ungheni-Strășeni la Centru sunt prezente de mai bine de 15 ani pe hârtie, iar studiul de fezabilitate arată că cele mai mari șanse de a fi implementat le are cel din Sud, adică Isaccea (Smârdan)-Vulcănești-Chișinău.

Costul realizării acestei interconexiuni a fost estimat inițial la 140 milioane de euro, iar acum este de 194 milioane de euro, iar capacitatea liniei va fi de 600 Megawați.

Autoarea studiului a menționat că în regiunea de sud există foarte multă producție de energie electrică pe partea României, referindu-se la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, precum și la parcul eolian. Economista a mai spus că tarifele la energia electrică din România sunt cu 15%-20% mai mici decât cele din Republica Moldova. În același timp, reprezentanta „Expert-Forum” a declarat că o condiție a realizării interconexiunii energetice dintre cele două state este reformarea Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică din Republica Moldova, aducând exemplul României în acest sens.

„Nu înețeg cum Energokpital deține licență”

Astfel, ANRE ar trebui să aibă autonomie bugetară, să fie condusă de un bord de directori care să fie profesioniști și independenți politic, iar consiliul consultativ să fie format din reprezentanți ai companiilor din sistemul energetic, iar cei care au salarii mari să fie dați afară pentru optimizarea cheltuielilor. De asemenea, Otilia Nuțu consideră că ANRE ar trebui să fie auditată, însă nu de către Curtea de Conturi, menționând că astfel ar putea să fie anumite presiuni politice și că această instituție a dat dovadă de incompetență când a verificat situația financiară a Agenției similare de peste Prut.

Experta susține că mai este necesară crearea unei burse a energiei electrice, cum este Operatorul Pieței de Energie Electrică (OPCOM) în România, pentru ca licitațiile privind achizițiile să fie cât mai corecte și cât mai transparente.

„Eu nu înțeleg cum Energokapital deține licență de furnizare în condițiile în care are datorii istorice. În România compania care are astfel de datorii nu poate deține licență, deoarece există riscul falimentului și stopării furnizării energiei electrice”, a declarat Otilia Nuțu.

Fără intermediari cu acționari în offshore

Experții recomandă Republicii Moldova să interzică prin legislație intermediarii cu acționariat în zone offshore, să negocieze și să semneze un acord cu Ucraina privind infrastructura din domeniul energetic. De asemenea, este necesară stabilirea și legiferarea mecanismului comercial de asigurare a recuperării investițiilor în infrastructura energetică cu rol de creștere a siguranței în aprovizionarea cu energie.

Autorii studiului recomandă României să coordoneze asistența financiară rambursabilă cu condițiile înaintate de UE și să examineze posibilitatea creării unei filiale ale OPCOM. În același timp, Uniunea Europeană ar trebui să ofere cu anumite condiții sprijin bugetar direct în valoare de 50 milioane de euro, să evalueze și să comunice despre stadiul reformelor în domeniul energetic și să reevalueze împreună cu Comunitatea Energetică proiectele de interconectare dintre România și Republica Moldova.