Evident, după publicarea sintezei Raportului Kroll-2 urmează sărbătorile de iarnă, perioadă în care prea puțini își doresc să discute despre un furt, chiar dacă acesta îi afectează pe toți. Totuși, ne-am propus să aflăm, la modul serios, ce urmează după această euforie oficială, anunțată joi, 21 decembrie, după ora 6 seara.
Cel de-al doilea raport al companiilor Kroll și Steptoe & Johnson în care sunt investigate modul în care BEM, Banca Socială și Unibank au fost jefuite în decursul perioadei 2012-2014 a fost transmis Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Instituția, conform înțelegerilor cu experții străini, a decis să publice o sinteză a documentului – pe 57 de pagini, în limba engleză. Vedeți mai jos un rezumat și mai scurt, scris de moldNova.eu.
Șor contra Kroll
Până însă ca să aflăm ce vor întreprinde autoritățile de la Chișinău, aflăm că Ilan Șor, singura persoană pomenită în concluziile experților străini, a atacat în judecată compania Kroll și că a făcut-o la Londra prin intermediul avocaților săi. Acesta a calificat informațiile din sinteză, făcute publice, ca nefiind noi. „Practic toate informațiile despre care Kroll vorbește cu atâta fast și pe care le prezintă ca fiind ceva senzațional au fost deja aduse la cunoștința anchetei de către mine. Inclusiv faptul că, băncile și companiile mele au fost folosite în calitate de instrumente. Kroll a constatat doar, traducând în limba engleză, informațiile cunoscute deja”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook. Primarul de Orhei crede că raportul „nu identifică nici beneficiarii reali, nici urmele banilor” și se întreabă „pentru ce e nevoie de plătit unei companii dubioase milioane de dolari pentru informații care nu oferă nimic nou și cine va răspunde pentru asta”.
Șor crede că e găsit „țap ispășitor“, deoarece Kroll a fost contractată de guvernul controlat de Filat și că „de fapt, Kroll continuă să execute ordinul principalilor beneficiari ai fondurilor sustrase”.
Raportul nu va fi făcut public
Noi am dorit să aflăm două lucruri simple: 1. dacă raportul integral al Kroll va fi făcut vreodată public și dacă da, atunci când; 2. ce urmează după publicarea acestei sinteze? Ce vor face Banca Națională, Guvernul, Parlamentul sau majoritatea parlamentară, Justiția, respectiv Procuratura Anticorupție, în gestiunea căreia se află dosarele legate de frauda bancară?
Reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei ne-au dat de înțeles că în comunicatul oficial al instituției se găsesc răspunsurile la toate întrebările: „Raportul de investigație propriu-zis va fi analizat de BNM cu scopul identificării carențelor din sistem și aplicării măsurilor de rigoare. Reprezentanții Kroll și Steptoe & Johnson urmează sa vină la Chișinău la începutul anului viitor pentru o sesiune de lucru pe marginea raportului de investigație. Întrunirea se va încheia cu un briefing de presă. În cadrul misiunii, consorțiul internațional va transmite organelor de anchetă din Republica Moldova datele operative referitoare la urmărirea fondurilor fraudate, inclusiv lista beneficiarilor prezumați”, a precizat BNM.
De fapt, clauza de conflidențialitate nu permite publicarea întregului raport, ceea ce e scris chiar și în sinteză, iar dacă cineva va decide să o facă, se pare că o va face pe propria răspundere.
Nici lista persoanelor care au beneficiat de credite neperformante, în sumă de 50 de milioane de dolari, așa cum menționează experții în sinteza raportului, nu va fi făcută publică decât după încheierea tuturor procedurilor legale sau dacă experții Kroll împreună cu procurorii vor accepta să facă acest lucru atunci când primii vor veni la Chișinău.
Mulțumirile lui Candu
Nici președintele Parlamentului, Andrian Candu, nu a explicat prea multe despre „cunoscutul raport Kroll”. Acesta a adus „mulțumiri și aprecieri” echipei străine, în special pentru că „au acceptat și au autorizat de această dată publicarea raportului Kroll” (de fapt, au acceptat publicarea unei sinteze, nu a raportului – n.n.), amintind despre faptul că primul raport a fost publicat fără acordul experților.
Candu a confirmat că o misiune a consorțiului Kroll va veni la Chișinău la mijlocul lunii ianuarie pentru a discuta pașii ulterior, iar tot atunci Guvernul ar urma să aprobe o strategie de recuperare a bunurilor infracționale din exterior legate de frauda bancară.
În ceea ce privește implicarea lui Ilan Șor, condamnat în prima instanță la 7 ani de închisoare, pedeapsă pe care nu o execută, șeful Legislativului a ținut doar să sublinieze ceea ce deja se știe: „Cei care au citit văd că dl Șor, echipa și companiile lui, sunt principalii actori și beneficiari ai fraudei bancare. Cunoașteți că dl Șor a primit prima condamnare în instanța de fond, urmează Curtea de Apel, atunci decizia va fi executabilă”.
O sinteză de „suprafață”
Mai vorbăreț a fost colegul său, deputatul democrat din majoritatea parlamentară Sergiu Sîrbu. Acesta le-a spus jurnaliștilor pe holurile Parlamentului că informațiile din sinteza Kroll sunt cele care puteau fi făcute publice, iar „raportul de fapt este mult mai vast”. Numai că ar părea că Sîrbu s-a pripit, spunând că „raportul integral cu date confidențiale, cu nume complete și cu toate schemelor este deja transmis organelor competente, Procuraturii Anticorupție, probabil și agenției de recuperare a bunurilor materiale”. „Ceea ce avem public este la suprafață, organele de anchete cunosc mai multe”, a mai adăugat acesta.
Raportul încă nu a ajuns la Procuratură
De fapt, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, ne-a spus că încă nu a primit nici raportul, nici o traducere legalizată a acestuia. „Nu-l am oficial, nu am făcut cunotință în detaliu, nu am traducerea autorizată. Nu mă pot expune. Întreprindem măsuri pentru a-l obține cât mai repede, inclusiv traducerea”, ne-a răspuns Morari.
Întrebat dacă în timpul cercetărilor lor, experții Kroll s-au întâlnit cu reprezentanții Procuraturii, Viorel Morari ne-a răspuns afirmativ: „Da, au discutat. Eu când am intrat în mandat, în jumătate de an am solicitat o întrevedere cu ei. Și am făcut un schimb de informații, le-am prezentat unde am ajuns noi, ca să avem un tablou. Ulterior, am mai avut câteva întrevederi”. Menționăm că în sinteza raportului, experții străini precizează că au discutat cu reprezentanții mai multor instituții, inclusiv cu membri ai fostelor birouri de conducere ale băncilor falimentate, cu excepția lui Ilan Șor.
Și șeful Guvernului l-a contrazis pe Sîrbu. Pavel Filip a comentat acum seara, în cadrul unui eveniment social la Târgul de Crăciun, că raportul Kroll-2 urmează să fie transmis Procuraturii Anticorupție. Acesta s-a arătat sigur că „toți cei care se fac vinovați de frauda bancară vor fi trași la răspundere”. „Acest raport ne va permite să elaborăm o strategie. Împreună cu Kroll, procurorii, ARBI (agenția de recuperare a bunurilor infracționale – n.n.) vom constitui un consorțiu de recuperare a activelor”, a mai spus Filip.