Organizarea alegerilor parlamentare în cadrul unui sistem proporțional, cu liste de partid deschise, în cadrul a 10-12 circumscripții plurinominale este soluția cea mai bună pentru sistemul electoral din Republica Moldova în viziunea a doi politologi – unul din Norvegia și altul din România. Mette Bakken și Adrian Sorescu au studiat legislația electorală din Moldova și au ajuns la concluzia că alegătorul poate influența componența nominală a Parlamentului prin faptul că și-ar pune ștampila „Votat” în dreptul candidatului dorit de pe o listă de partid anumită. Acest sistem de vot cu circumscripții plurinominale se aplică în prezent în Letonia.
Dezbaterea privind reforma sistemului electoral din Republica Moldova continuă la Chișinău. De data aceasta, la Hotelul Codru, în cadrul unui eveniment organizat de Asociația Promo-Lex. Experți electorali din mai multe țări, reprezentanți ai ONG-urilor și ai partidelor politice au discutat despre sistemele electorale proporțional, mixt și uninominal în baza propunerilor politologilor Mette Bakken din Norvegia și Adrian Sorescu din România care au realizat un studiu în acest sens.
Sistemul electoral cu liste deschise, în circumscripții regionale
Reprezentarea proporțională trebuie păstrată, a precizat pentru moldNova Adrian Sorescu. Politologul crede că trebuie să fie respectate și cerințele celor ce reclamă calitatea slabă a clasei politice și legătura slabă între parlamentari și alegători. Astfel, se propune renunțarea la lista națională și împărțirea teritoriului în 10-12 circumscripții regionale, iar scrutinul să se organizeze cu liste deschise, propuse de partide, la nivelul acestor circumscripții.
Acest sistem ar pune alegătorul în situația de cunoaște mai bine candidații și ar forța o reprezentare geografică mai bună, mai cred autorii studiului. Partidele vor fi forțate să creeze listele regionale cu oameni provenind din zonele respective. O altă propunere este ca listele să fie „deschise” fără ordine prestabilită de partid. Alegătorul care votează lista unui partid, va alege și un candidat din lista respectivă. Astfel, lista celor care vor intra în Parlament este stabilită de alegător, a mai explicat Adrian Sorescu.
Nu există sistem electoral perfect, dar trecerea la sistemul uninominalul sau mixtul e periculoasă
Politologul insistă că nu există vreun expert în sisteme electorale care să spună categoric că un sistem sau altul este cel mai bun. În elaborarea modelului pentru Moldova, autorii Mette Bakken și Adrian Sorescu au ținut cont de sistemele electorale valabile în mai multe state, precum și de trăsăturile societății moldovenești, printre care existența „stataliștilor” și „unioniștilor”.
Profesorul Mindaugas Jurkynas din Lituania a explicat sistemul electoral mixt din țara lui – în care 70 de deputați sunt aleși pe liste de partid, iar 71 în circumscripții uninominale. Cei 71 de parlamentari aleși pe circumscripții uninominale sunt aleși în două tururi, astfel în Parlament ajungând deputatul care are peste 50% din voturile alegătorilor. În cazul sistemului electoral mixt votat în prima lectură de democrații și socialiștii de la Chișinău, se propune ca 51 de parlamentari din circumscripțiile uninominale să fie aleși dintr-un singur tur conform celui mai mare număr de voturi.
„Sistemul trebuie creionat în așa fel încât alegătorii să poată alunga de la guvernare partidele care le înșeală așteptările. Într-o democrație votanții sunt cei care aleg. Votanții nu trebuie să devină cerșetori de drepturi”, a subliniat Mindaugas Jurkynas.
Concluzia politologilor Mette Bakken și Adrian Sorescu este că în cazul Republicii Moldova trebuie să se evite orice reformă care presupune trecerea la un sistem electoral majoritar (uninominal) sau mixt. Primul funcționează bine în țările cu democrație veche, care l-au aplicat de mai multe decenii, iar cel de-al doilea tinde să producă rezultate disproporționate, au atenționat autorii studiului.
Democrații promit seriozitate
Prezent la dezbatere, parlamentarul democrat Sergiu Sârbu a menționat că PD va trata „cu toată seriozitatea” studiul și toate recomandările tehnice ale Asociației Promo-Lex, însă își rezervă dreptul de a decide asupra oportunității politice.
„Vom lua în considerare toate recomandările Promo-Lex așa cum am luat în considerare și recomandările pentru alegerile prezidențiale”, a spus Sârbu.
Amintim că mai multe organizații din societatea civilă au semnat în februarie 2017 un demers prin care au cerut Parlamentului să îmbunătățească actualul sistem electoral, conform recomandărilor Curții Constituționale. Organizațiile semnatare s-au pronunțat mai târziu împotriva modificării sistemului electoral. Alte 54 de asociații mai puțin cunoscute au semnat un apel de susținere a sistemului electoral mixt.
CITIȚI ȘI: Parlamentul ignoră Curtea Constituțională – un risc pentru corectitudinea desfășurării următorului scrutin
Ion Manole, reprezentant al Asociației Promo-Lex, a spus că deputații au obligația morală să țină cont de expertiza profundă a celor care au elaborat raportul, precizând că documentul a fost scris în urma consultărilor cu toate părțile interesate: partide politice, asociații neguvernamentale și instituții de stat. „Ne dorim ca expertiza și concluziile să fie folosite. Credem că greblele pe care au călcat alte țări nu trebuie să fie repetate și în Moldova. Premisa de la care pornim este buna credință. Sperăm că acțiunile partidelor sunt ghidate de interesele cetățenilor. Se întâmplă ca politicienii să greșească, dar sperăm ca în cadrul procedurilor tehnice să corecteze ceea ce este greșit”, a explicat Ion Manole.
Socialiștii insistă asupra sistemului mixt
Maxim Lebedinschi, consilierul președintelui Igor Dodon în domeniul juridic şi al relaţiilor instituţionale, insistă însă asupra sistemului electoral mixt, dar spune că socialiștii vor ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția pentru a cizela proiectul de lege. „Cel mai mult va conta avizul Comisiei de la Veneția. Dânșii vor spune în ce măsură proiectul cu sistemul mixt corespunde standardelor internaționale. Ei ne vor spune care sunt punctele forte și care sunt punctele ce trebuie îmbunătățite”, a spus acesta.
Referitor la coruperea alegătorilor și coruperea deputaților, Maxim Lebedinschi crede că acest lucru are loc în orice sistem electoral. „Trebuie să vorbim despre calitatea oamenilor. Omul trebuie să fie responsabil pe acțiunile sale, nu să dea vina pe sistemul electoral. Dacă omul se vinde asta este problema lui. Partidele trebuie să selecteze cu grijă candidații. Dacă ți-ai luat un om corupt este problema ta ca partid, nu a alegătorului. Dacă tu în calitate de alegător te-ai vândut, să nu te plângi că te guvernează niște deputați lipsiți de profesionalism”, a mai comentat consilierul lui Dodon.
Sistemul electoral mixt votat de parlamentarii democrați, socialiști și de grupul popular european prevede alegerea a 50 de parlamentari pe listă de partid, iar 51 în circumscripții uninominale. Din circumscripții ar intra în Parlamentul deputatul cu cel mai mare număr de voturi dintr-un singur tur.
CITIȚI MAI MULTE AICI: Cum arată în acest moment reforma electorală de la Chișinău și ce efecte poate avea