Cealaltă Găgăuzie

O parte importantă a societății moldovenești preferă să creadă că majoritatea este o victimă a tendințelor și orientările politice a minorităților etnice. Găgăuzii sunt primii vizați încă din perioada anilor ’90, în special atunci când dorim să ne victimizăm și să ne ascundem neputința. Or, lucrurile au evoluat foarte mult în UTA Găgăuzia în ultimii ani, noi fiind însă prea ocupați în a-i scoate „țapi ispășitori” în loc să observăm schimbările importante în mentalitatea găgăuzilor.

comrat
Orașul Comrat, centrul administrativ al autonomiei Găgăuzia din Republica Moldova. FOTO: Sandu Tarlev

De fapt, cred că noi, majoritarii, nu am fost niciodată cointeresați în a-i înțelege pe găgăuzi și în a le studia istoria și cultura. Așa se face că până în momentul de față studii despre istoria găgăuzilor în limba română aproape că nu există. Ne plângem că am fost victime ale regimului comunist, uitând în fapt că alături de moldoveni și găgăuzii au fost victime ale politicii duse de sovietici în Basarabia după 1940 și că astfel este nevoie de timp și dorință ca lucrurile să se schimbe. În continuare voi prezenta o altfel de Găgăuzie decât cea pe care ne-o prezintă de cele mai multe ori presa și politicienii de la Chișinău.

Fiecare al patrulea locuitor al UTA Găgăuzia este proeuropean

Suntem convinși de ideea că găgăuzii sunt supuși intereselor rusești încă din perioada țaristă, ghidați mai ales de rezultatele referendumului din 2014, atunci când 98% dintre găgăuzi au votat pentru îmbrățișarea vectorului euroasiatic. Poate că așa și este, asta în condițiile în care anume acțiunile Imperiului Rus au dus la conservarea culturii și limbii găgăuze. În același timp, de multe ori avem tendința să gândim superficial și nu reușim să pătrundem în esența problemei. Mai întâi de toate, că mulți dintre adepții ideilor occidentale au fost conștienți din start că referendumul din 2014 a fost unul ilegal și astfel nu au participat la vot, iar mai apoi că unii dintre cei care au votat nu au înțeles exact ce au votat. De asemenea, dacă ar fi să analizăm rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din Moldova, vom observa că în 2010 circa 25% dintre găgăuzi au votat pentru partidele proeuropene, iar în 2014 – circa 16%. Prin urmare, putem deduce că există în Găgăuzia un grup important de proeuropeni pentru care nu e o problemă să fie proruși, proeurpeani și proturci în același timp, oricât de paradoxal ar suna. În același timp, găgăuzii sunt mai degrabă dezamăgiți de partidele care s-au declarat proeurpene decât de curentul proeuropean.

Politica inteligentă a Uniunii Europene

Până în anii 2014-2015 Uniunea Europeană a susținut orbește guvernele Republicii Moldova, declarate proeuropene, acordându-le numeroase granturi nerambursabile, fără să se intereseze de soarta banilor. Așa se face că majoritatea acestor bani nu au ajuns să fie folosiți în ridicare nivelului de trai al moldovenilor. Autonomia găgăuză a fost una dintre cele mai vitregite regiuni din Moldova în această direcție, beneficiind de foarte puține finanțări europene. În ultimii 2 ani UE a schimbat tactica de finanțare și acest lucru se vede. Găgăuzia a beneficiat de importante investiții europene și atfel le-a deschis mai larg ochii găgăuzilor.

Mințile înfierbântate versus mințile luminate din Găgăuzia

Un alt aspect care menține încă o oarecare stare de încordare între Comrat și Chișinău este din cauza minților înfierbântate din autonomie. Printre acestea se numără fostul deputat găgăuz Ivan Burgudji, activistul politic Mihail Vlah, ziaristul Dmitri Popozoglo etc., care recurg la acțiuni de manipulare ce au drept scop agitarea spiritelor și îndemnarea la nesupunere față de autoritățile centrale de la Chișinău. Din fericire, acțiunile distructive ale acestora sunt umbrite de acțiunile constructive ale unor funcționari găgăuzi cu mintea luminată. Voi pomeni aici despre prim-vicebașcanul găgăuz Vadim Ceban, cel care împreună cu alți mebrii ai executivului găgăuz au reușit să atragă în Găgăuzia importante investiții străine și astfel să creeze un cadru favorabil pentru dezvoltarea mediului de afaceri și crearea a noi locuri de muncă.

comrat-primarul-serghei-anastasov
Banner cu imaginea primarului orașului Comrat, Serghei Anastasov, în centrul localității FOTO: Sandu Tarlev

Primarul Comratului, Serghei Anastasov, este cel care printr-o administrare eficientă și fără să facă politică a reușit să câștige încrederea găgăuzilor. Printre ei se mai numără Alexandr Tarnavschi, dar și alții.

Politica echilibrată a bașcanului Irina Vlah

Poate multora ar putea să li se pară ciudat, dar Irina Vlah este și ea unul dintre factorii de echilibru din Găgăuzia. Chiar dacă în campania electorală discursul Irinei Vlah a fost unul antieuropean și s-a bucurat de susținerea tacită a autorităților de la Moscova, aceasta a dus în ultimii ani o politică echilibrată și a colaborat foarte bine cu Guvernul proeuropean de la Chișinău. Vlah a numit în funcțiile guvernului găgăuz tehnocrați, oameni ce nu fac politică și care au mână liberă în acțiunile sale. Tot în mandatul Irinei Vlah s-au creat condiții favorabile prin care Uniunea Europeană, Turcia, România, dar și alte state au investit în autonomie. Vlah nu a evitat de asemenea să apară alături de ambasadori occidentali, șeful delegației UE în Moldova, Pirkka Tapiola, sau chiar ambasadorul României de la Chișinău, Daniel Ioniță.

pirkka-tapiola-pavel-filip-irina-vlah
Pirkka Tapiola, Pavel Filip și Irina Vlah, la Universitatea de Stat din Comrat, mai 2016. FOTO: Sandu Tarlev

E adevărat că aceasta preferă să se laude cel mai mult pe Facebook atunci când primește un tractor din Federația Rusă sau când dă mâna cu un politician sau sportiv rus decât cu o investiție europeană, dar nu cred că acest lucru are importanță pentru locuitorii regiunii. Aceștia văd și singuri cine sunt prietenii adevărați ai Găgăuziei…

Găgăuzii vor să învețe limba română

Un alt aspect îmbucurător din Găgăuzia este faptul că există o tendință pozitivă în rândurile găgăuzilor care vor să învețe limba de stat a Republicii Moldova, iar pe străzile din autonomie se aude tot mai des limba română. Acest fapt este demonstrat de creșterea numărului de elevi ai singurului liceu cu predare în limba română din Comrat, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, unde numărul elevilor s-a dublat în perioada 2015-2017, crescând de la 162 la 334 de tineri, dintre care jumătate sunt alolingvi. De asemenea, urmează să fie deschisă și o grădiniță cu predare în limba română.

comrat
Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat. FOTO: Sandu Tarlev

Bineînțeles că toate aceste acțiuni pot fi considerate de unii ca fiind oportuniste, dar până la proba contrarie ele reprezintă niște factori de echilibru ce pot duce la schimbarea viziunii asupra viitorului statului Republica Moldova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *