Autoritățile de la Chișinău trebuie să ceară evacuarea trupelor rusești și democratizarea zonei transnistrene în cadrul negocierilor privind reglementarea problemei din stânga Nistrului, consideră Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă. Astăzi, la Berlin sunt reluate negocierile în formatul „5+2” privind procesul de reglementare transnistreană după o pauză de 2 ani.
Delegația moldovenească este condusă de vicepremierul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan. Ieri, într-un comunicat de presă al Biroului pentru reintegrare se menționa că „relansarea negocierilor în acest format se datorează eforturilor depuse de autoritățile moldovenești, care pledează pentru purtarea unui dialog consecvent, în spirit constructiv, fără careva precondiții”.
Moldovenii trebuie să ceară ajutorul UE și SUA
În ajunul negocierilor de la Berlin, la Chișinău directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă (APE) le-a vorbit jurnaliștilor în cadrul uni club de presă despre importanța evenimentului și despre așteptările Chișinăului.
Politica revizionistă a Rusiei în sud-estul Ucrainei și în peninsula Crimeea subminează statutul de negociator al acesteia în formatul „5+2”, consideră Chirilă. Acesta crede că Chișinăul ar trebui să solicite schimbarea rolului în acest format a Statelor Unite ale Americii și Uniunii Europene din unul de observator în unul de negociator.
El a menționat cu regret că SUA nu se grăbește să-și revadă radical pozițiile în această privință.
Totodată, expertul este de părere că și Uniunea Europeană ar trebui să se implice mai energic în rezolvarea problemei transnistrene, iar diplomații moldoveni să caute soluții în capitalele mari europene. Fără susținerea europenilor și americanilor Moldova nu va putea să-și apere interesele naționale în regiune, a subliniat analistul.
Victor Chirilă consideră că întâlnirile în formatul „5+2” (Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia, OSCE + SUA și Uniunea Europeană) sunt necesare, însă ele nu ar trebui să înceapă cu condiționări prealabile impuse de administrația de la Tiraspol și Federația Rusă. Expertul susține că autoritățile de la Chișinău trebuie să abordeze toate subiectele problematice, inclusiv cele ce țin de politică și de securitate. Evitarea abordării acestor probleme poate să ducă la tensionări în relația cu Tiraspolul și la învinuiri reciproce, mai susține acesta.
Situația politică de pe malurile Nistrului împiedică identificarea unei soluții de lungă durată
Contextul regional și intern atât în partea stângă a Nistrului, cât și în partea dreapta a râului nu creează premize pentru găsirea unei soluții durabile a problemei transnistrene. La Chișinău autoritățile se bucură de o susținere mică din partea populației, iar la Tiraspol nu este un lider incontestabil, pentru că în legislativul nerecunoscut al regiunii transnistrene domină forțe alternative din business, a explicat directorul executiv al APE.
El a mai menționat că Rusia devine din ce în ce mai agresivă și nu sunt semne de cedare în privința Ucrainei și Moldovei, ci din contra – de consolidare a pozițiilor sale. În astfel de împrejurări Moldova nu poate să-și permită concesii care să contravină intereselor naționale ale Republicii Moldovei, a subliniat Chirilă.
Rezolvarea conflictului transnistrean vizează mai multe părți din regiune, nu doar Chișinăul este interesat de acest lucru, susține expertul. A insista pe teza precum că doar Chișinăul este interesat de rezolvarea problemei transnistrene aduce așteptări neîntemeiate din partea administrației de la Tiraspol. Iar cei din urmă își doresc ca politicienii de la Chișinău să admită o serie de cedări nejustificate în subiecte problematice.
„Ori admiterea unor astfel de concesii ar trebui să se bazeze pe înțelegeri mutuale pentru a crea premize privind crearea unui eventual statut special pentru Transnistria în cadrul Republicii Moldova”, a opinat expertul.
Chișinăul, fără mandat politic pentru soluționarea problemei transnistrene
Președinția, Parlamentul și Guvernul de la Chișinău au neglijat până acum acordarea unui mandat politic responsabililor pentru reintegrarea țării, a mai spus expertul. Victor Chirilă a atras atenția că, potrivit legislației, procesul de negocieri cu partea transnistreană se desfăşoară în vederea atingerii scopurilor de democratizare şi de demilitarizare a regiunii. Iar condițiile de demilitarizare înseamnă retragerea şi lichidarea arsenalului militar rus, precum şi retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. „După care se realizează transformarea operaţiunii de pacificare existente într-un mecanism internaţional de observatori militari şi civili, care va acţiona cu mandatul OSCE”, a precizat Chirilă.
Condițiile despre care a vorbit Victor Chirilă încă nu au fost îndeplinite în partea stângă a Nistrului, iar diplomații moldoveni se ciocnesc cu o serie de probleme, inclusiv din lipsa atingerii acestor scopuri privind demilitarizarea și democratizarea regiunii.
Victor Chirilă consideră că negocierile în formatul „5+2” ar trebuie să poarte un caracter realist, iar varianta optimă pentru rezolvarea problemelor de pe ambele maluri ale râului Nistru constă în crearea unui spațiu economic comun. El spune că mediatorii ar mai trebui să insiste pe demilitarizarea Zonei de Securitate și organizarea unui proces comun cu ucraineni de monitorizare a frontierei. În afară de aceasta, expertul susține că „politica pașilor mici” nu mai este viabilă și Chișinăul trebuie să insiste pe abordarea complexă a problemelor din coșul trei (cele politice și de securitate – n.r.).
Pretențiile Tiraspolului
Administrația de la Tiraspol insistă ca la negocierile din Berlin să fie discutate rezolvarea dosarelor penale intentate de autoritățile constituționale moldovene împotriva funcționarilor nerecunoscuți din stânga Nistrului, recunoașterea actelor oficiale a regiunii și rezolvarea problemelor legate de transport, calea ferată și monitorizarea hotarelor cu Ucraina.
Negocierile în formatul „5+2” încep astăzi la Berlin și vor dura până mâine. Acestea vor fi prezidate de Ambasadorul Cord Meier-Klodt, reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE din partea Germaniei pentru procesul de reglementare transnistreană. Experții susțin că în mod deosebit se va atrage atenția asupra inițiativelor Federației Ruse în privința activizării procesului de negocieri.
Ultima dată negocierile în acest format au avut loc în iunie 2014 la Viena, Austria.