CHRONEX-RD a fost un proiect colaborativ al Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Universității de Medicina și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău şi al Universității Naționale Medicale din Odesa. Urmare a acestui proiect a fost deschis un laborator biomedical la Iași și au fost instruiți 300 de medici în domeniul bolilor cronice și 60 de medici de familie.
Un grup de jurnaliști din România, Republica Moldova și Ucraina au mers la beneficiarii din Chișinău și Iași pentru a cunoaște roadele acestui proiect.
360 de medici, instruiți la centrul de simulare
Republica Moldova a participat în cadrul acestui proiect cu Centrul Universitar de Simulare în Instruirea Medicală, care este și acesta un proiect finanțat din fonduri europene. În cadrul acestui Centru de Simulare s-a realizat instruirea a 300 de medici din cele trei state, ceea ce a constituit o experiență fără precedent pentru Republica Moldova. Apropo, grupurile de medici erau constituite dintr-un număr egal de medici din cele trei țări, iar cei din Republica Moldova au fost intermediari pentru cei din România și Ucraina, îndeplinind rolul de traducători.
Astfel, zece oameni de știință din Republica Moldova au participat în cadrul unor cercetări științifice în laboratorul de la Iași. Aceștia au lucrat alături de zece medici din România și alți zece medici din Ucraina, regiunea Odesa.
Proiectul Chronex s-a realizat în două etape – cercetarea și instruirea prin simulare. Apropo, atât medicii din România, cât și cei din Ucraina au fost plăcut surprinși de centrul de simulare de la Chișinău, acesta fiind cel mai mare centru de acest fel din cele trei state. Cuprinde cele mai multe secții de simulare. În total au fost instruiți 360 de medici din cele trei state.
De ce tinerii medici moldoveni pleacă în România
În cadrul proiectului, tineri cercetători din Republica Moldova și Ucraina au beneficiat de burse a câte 1000 de euro pe lună pentru stagieri în cadrul laboratorului de medicină de la Iași. Acolo ei au învățat metode noi de analize de laborator, metode genetice.
Ghenadie Curocichin, șeful Catedrei Medicină de Familie de la USMF „Nicolae Testimițeanu”, a povestit despre reușitele acestui proiect. O serie de proiecte abordate în cadrul grupurilor de cercetare s-au transformat chiar în teze de doctorat. O temă ține de genetica factorilor de risc în domeniul cardio-vascular, o altă temă se referă la starea de sănătate a tinerilor, un alt proiect a fost în domeniul somnologiei. A fost dezvoltat chiar și un proiect care a fost prevăzut inițial în cadrul Chronex – un proiect în domeniul audiologiei.
„De la români am învățat multe și chiar avem mulți doctoranzi care s-au întors foarte entuziasmați. E vorba în mod special de metodologia cercetării. Instructorii aleși în proiect au fost unii care au reușit să inspire și să transmită mesaje foarte importante în ceea ce ține de metodologia de cercetare. Au profitat atât cercetătorii fundamentaliști, cât și clinicienii”, a explicat Curocichin.
Numai o treime din tinerii specialiști rămân în R. Moldova
Mihai Gavriliuc, prorector pentru relații internaționale din cadrul USMF „N. Testimițeanu”, a vorbit despre exodul medicilor din Republica Moldova, comparându-l cu exodul din alte țări: „Universitatea „Nicolae Testimițeanu” lucrează pentru România, universitățile din România lucrează pentru Germania, acestea, la rândul lor, lucrează pentru Suedia, Suedia pentru SUA, iar SUA pentru Emiratele Arabe. Exodul e foarte mare. Nimeni nu a calculat care este numărul celor care pleacă în România, pot însă să vă spun că o treime din absolvenți rămân în Republica Moldova. Este foarte grav. Apropo, în toată Irlanda sunt 40 de neurologi, dintre care doi sunt din Republica Moldova”.
Fenomenul este unul firesc, atât timp cât în România un medic începător poate câștiga și 2000 de euro, iar în Republica Moldova e vorba de aproximativ 200 de euro – 4000 de lei.
Liderul proiectului a fost Universitatea de la Iași, iar Universitatea „Nicolae Testimițeanu” era a doua pe listă. În cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană câte zece oameni de știință din cele trei state participante s-au implicat în cercetări științifice în laboratoarele instituțiilor.
Proiectul a avut un buget de peste 1.500.000 de euro, din care 10% a constituit contribuția beneficiarilor, iar celelalte 90% au fost asigurate de către Uniunea Europeană. Proiectul a fost implementat pe parcursul a 2 ani – decembrie 2013 – decembrie 2015.
Ce s-a întâmplat la Iași?
La Iași, din cadrul proiectului transfrontalier au fost finanțate laboratoarele. Radu Iliescu, prorectorul pentru relații internaționale de la Universitatea de Medicină din Iași, ne-a explicat care au fost bolile pe care s-a axat proiectul: bolile cronice – cardiovasculare, hipertensiunea, diabet, cancer și altele. Aceste boli nu pot fi tratate decât pe termen lung. „Grupul țintă, participant la proiect, a fost construit din practicieni în științele vieții, clinicieni și medici de familie. Am avut câte 80 de persoane din fiecare țară care au colaborat în domeniul cercetării”, a spus Iliescu. Apoi, din fiecare dintre state au mai venit câte 20 de medici de familie. Acești medici de familie au format o rețea de cabinete de medici de familie. Aceste cabinete acoperă cam 150.000 de pacienți în toate cele trei state. Un al treilea grup distinct a fost constituit din 30 de cercetători, care au venit câte zece din fiecare țară și care au lucrat în laborator efectuând experimente în bolile cronice.
Pe lângă dimensiunea de instruire, proiectul a implementat și dimensiunea care persistă în timp. Este vorba despre dotarea unui laborator biomedical creat la Iași, amenajarea a opt birouri în Centrul de Simulare din Chișinău și două în Odesa. A fost achiziționat echipament medical standard și audio-vizual pentru Chișinău și Odesa.
Pingback:Condiţii mai bune în liceul şi căminul din Ştefan Vodă, cu suportul financiar al României - Românism