Cine alungă investitorii români din Chișinău?

Deși cele mai multe întreprinderi cu capital străin din Republica Moldova sunt create de oameni de afaceri din România, prezența investițiilor românești nu se face simțită, deoarece majoritatea sunt firme mici. Cele mai mari companii naționale din România care ar putea aduce saci cu bani economiei din Republica Moldova apar de mai bine de 15 ani doar în hârtiile pe care sunt descrise la Chișinău „planuri” și „proiecte energetice”. Titanii businessului privat de peste Prut pleacă sau își anunță retragerea după ce se ciocnesc cu interese politice, birocrație excesivă sau bariere administrative.

Investițiile din România și Republica Moldova Sursa FOTO: media.tvrnews.ro

Cele mai recente date ale Camerei Înregistrării de Stat arată că oamenii de afaceri din România au cele mai multe întreprinderi deschise în Republica Moldova, numărul acestora fiind de 1.678 sau 15% din total. În ceea ce privește capitalul investit, suma este de 697 milioane de lei și plasează România pe locul 6 în clasament. Astfel, valoarea investițiilor de peste Prut în capitalul firmelor din Republica Moldova are o pondere de doar 5%, ceea ce denotă că întreprinderile deschise sunt multe, dar puține sunt cele care vin cu bani mulți în economie.

Guvernele s-au schimbat, promisiunile au rămas

Despre interconectarea energetică dintre Republica Moldova și România se discută de mai bine de 10 ani, însă atât gazul românesc, cât și curentul de peste Prut așa și nu a ajuns în casele consumatorilor moldoveni. De exemplu, Guvernul Tarlev aprobase în 2007 Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2020 în care se vorbește despre faptul că unul din obiectivele strategice este „fortificarea interconexiunilor energetice cu Ucraina și România”. Înainte de aprobarea strategiei, fostul prim-ministru Vasile Tarlev s-a întâlnit în aprilie 2006 cu omologul său de atunci de la București, Călin Popescu Tăriceanu și au discutat în special despre interconectarea rețelei de gaze și de distribuție a energiei electrice. „Tăriceanu și Tarlev au decis să fie demarate discuții la nivel de experți pentru accesarea de fonduri europene în vederea susținerii proiectelor din domeniul energetic, conform Guvernului român”, scria hotnews.ro.

Deciziile la nivel declarativ au urmat și de altele, însă gazul și lumina ieftină din România nu a mai trecut Prutul. A existat și în 2015 o decizie a Guvernului de la Chi;in[u pentru aprobarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică semnat pe 21 mai în același an.

Fără gaz românesc, dar cu cheltuieli de zeci de milioane de euro

Deși în august 2014 a fost inaugurat gazoductului Iași-Ungheni, valoarea investiției fiind de peste 26 milioane de euro, acesta nu este folosit nici până în prezent. Ministrul Economiei spunea atunci că pentru ca investiția să fie valorificată este necesară prelungirea conductei până la Chișinău. Deși autoritățile de la Chișinău, dar și oficiali de peste Prut spun că proiectul va fi finalizat până la sfârșitul anului viitor, până acum au fost doar anunțuri privind faptul că s-au găsit pentru proiectul cu o valoare totală estimată la 93 de milioane de euro (41 de milioane de euro sub formă de credit din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 41 milioane de euro și 10 milioane de euro din partea Uniunii Europene). De asemenea, România a alocat în octombrie, anul trecut, 550.000 de euro pentru elaborarea proiectului tehnic al conductei. Între timp, deja se vorbește la nivel înalt despre faptul că finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău va avea loc la sfârșitul anului 2019.

Despre conectarea liniilor de energie electrică din Republica Moldova cu cele din România se vorbește și mai puțin, deși la întâlnirile dintre guvernanții de pe ambele maluri ale Prutului a fost reiterată de fiecare dată poziția că această conexiune este deosebit de importantă.

Progrese în interconectare doar la nivel de discuții

Un studiu realizat la începutul acestui an de către Centrul Analitic „Expert-Grup” și „Expert-Forum” arată că proiectele de interconexiune Suceava-Bălți și Iași-Ungheni-Strășeni sunt pe hârtie de mai bine de 15 ani, iar cel mai viabil proiect rămâne a fi cel de la Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care ar costa estimativ 194 milioane de euro. În același timp, autorii studiului susțin că energia electrică de peste Prut care un tarif cu circa 20% mai mic decât cel din Republica Moldova nu poate ajunge în casele moldovenilor din cauza lipsei de transparență în achizițiile de energie, lipsa unei burse, faptul că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică nu este reformată, iar proiectul trebuie să fie unul de interes comun pentru Comunitatea Energetică Europeană. Ultima dată subiectul a fost abordat în cadrul întrevederii din iulie curent dintre ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc și directorul general pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, Dominique Ristori. Calmîc a vorbit iarăși despre „importanța avansării în mod prioritar a implementării proiectelor de interconectare energetică a Republicii Moldova cu piața regională UE prin intermediul sistemelor de transport gaze și energie electrică”, iar Ristori „a apreciat pozitiv inițiativele Republicii Moldova”.


CITIȚI ȘI: Ce împiedică Republica Moldova să se conecteze la sistemul energetic din România unde tarifele sunt cu 20% mai mici


Astfel, pe lângă faptul că investițiile românești în sectoare de importanță națională și strategică „se chinuie” de mai bine de 15 ani să treacă Prutul, nici oamenii de afaceri care ar aduce bani în sectorul privat al economiei nu se înghesuie să ajungă la Chișinău. Și cei care totuși doresc să vină susțin fug imediat sau anunță că vor să se retragă din cauza politicienilor, barierelor administrative și a birocrației. Cazul cel mai recent prin care Dedeman anunța extinderea în Republica Moldova, având intenția să aducă 20 de milioane euro, să creeze 200 de locuri de muncă și să construiască un centru comercial imens vorbește despre principalele cauze în calea investițiilor românești. Astfel, rețeaua de retail a anunțat că se retrage din cauza barierelor administrative și a birocrației excesive, iar ulterior premierul Pavel Filip și ministrul Economiei, Octavian Calmîc au intervenit și au dat asigurări că investițiile nu vor fi pierdute, deși Dedeman încerca să realizeze proiectul de extindere în Republica Moldova încă din 2014. Astfel, până la urmă, potrivit mold-street.com, Comisia pentru construcții, arhitectură și relații funciare din cadrul Consiliului municipal Chișinău a fost convocat de urgență și a avizat pozitiv construcția unui magazin de către Dedeman. Totuși, investitorul nu a anunțat dacă se va răzgândi și va realiza totuși proiectul planificat în Republica Moldova.

Cazul Dedeman, similar cu al unui alt mare investitor român

Cazul Dedeman este unul foarte asemănător cu cel al companiei Balkan Pharmaceuticals care anunța, de asemenea, la sfârșitul anului 2013, că vrea să plece din Republica Moldova, menționând că „mediul politic este cel mai febril susținător, dar numai la nivel declarativ, în realitate căutând cele mai perfide moduri de a-și proteja favoriții locali”. „Din păcate, o parte din politicienii din Republica Moldova au devenit mercenari, își vând serviciile, poziție. În cazul nostru, noi avem o luptă deschisă cu un anumit deputat din Parlamentul Moldovei care pur și simplu dorește cu orice preț ca noi, investitorii români în Republica Moldova să închidem afacerea, pentru că am deranjat alți importatorii”, declara pentru money.ro directorul companiei Balkan Pharmaceuticals, Silviu Chiru.

Chiru mai spunea atunci că investit în Republica Moldova peste 26 de milioane de dolari și construiește una din cele mai mari fabrici di n Europa, dar se lovește de aceste probleme și de mentalități.

Și atunci a urmat o declarație din partea fostului premier, Vlad Filat care spunea că va face tot posibilul ca Balkan Pharmaceuticals să rămână în Republica Moldova, iar compania activează și în prezent.

De ce sunt blocate investițiile românești

Un material publicat de eco.md despre forumul de afaceri moldo-român care a avut loc în 2016 la Chișinău relevă că impedimentele în calea investițiilor românești vin de pe ambele maluri ale Prutului și depind de voința politică de la Chișinău și de la București. Astfel, de exemplu, un producător de miere de la Vaslui spunea că pentru duce un camion plin la Hâncești I-a luat cinci zile, iar reținerea a fost cauzată de vameșii din România. În același timp, un om de afaceri din România spunea că a participat la o licitație la Chișinău și după ce nu a câștigat a trebuit să insiste timp de 9 luni, inclusiv pe lângă oficiali, pentru a primi înapoi garanția achitată pentru participare.

De asemenea, wall-street.ro scria în 2016 despre faptul că un program prin care se promitea garantarea de către statul român a 80% din investițiile care ar ajunge în Republica Moldova, în limita unui miliard de lei, anunțat în 2014, a rămas doar la stadiul de concept.


CITIȚI ȘI: Un investitor din România trece Prutul cu milioane de euro. Cum statul vecin susține economia Republicii Moldova


Astfel, deși conduce topul investitorilor străini după numărul de firme deschise, companiile importante care au trecut Prutul pot fi numărate pe degete, fiind vorba despre Banca Comercială Română, Rompetrol, Petrom și Banca Transilvania. Autoritățile anunțau încă în mai curent că o altă companie importantă, DAF România, vrea să aducă bani în economia Republicii Moldova, suma estimată fiind de 2-3 milioane de euro, însă până în prezent nu s-a mai auzit nimic despre această intenție. Recent, și Transgaz de peste Prut a anunțat că vrea să cumpere Vestmoldtransgaz, propus pentru privatizare de către guvernarea de la Chișinău la un preț de 180 de milioane de lei, pentru a gestiona gazoductul Iași-Ungheni. Totuși, investitorul nu a luat o decizie în acest sens, anunțând că urmează discuții.

1 Comment

  • Dorin Chirtoacă, participind la o emisiune la un post de televiziune român a declarat public adevarul despre cine este,cu adevarat,Vlad Plahatniuc.„Mă tem că nu doar Dodon este pro-rus în Republica Moldova. Poate și printre aceia care se declară pro-europeni să ne trezim cu macazul schimbat și din partea lor. Personal, văd și un risc de restaurație la Chișinău a unei guvernări pro-ruse și, aparent, mascat pro-europeană acum. Plahatniuc se declară pro-european și pro-american, însă, deocamdată, beneficiază de pe urma activității Dodon și socialiștii.”, a explicat edilul capitalei.
    https://youtu.be/as6I2k0vQKU?t=19

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *