Cine a fost prima femeie care a condus un minister în Republica Moldova

Prima femeie care a condus un minister în Republica Moldova a fost numită în funcție în cel de-al doilea guvern de după independență – Guvernul Andrei Sangheli 1 (1992-1994).

Claudia Melnic, decorată de ÎPS Vladimir Sursa foto

Pe 4 august 1992, la conducerea Ministerului Finanțelor a fost numită Claudia Melnic. Aceasta a devenit prima femeie care a fost învestită în fruntea unui minister în Republica Moldova, preluând mandatul de la Constantin Tampiza care a condus instituția de la independență. Melnic a fost ministru până la sfârșitul mandatului Guvernului condus de Andrei Sangheli, 5 aprilie 1994, după care treptat a dispărut din spațiul public.

Președinte la Unibank, decorată de Voronin

Claudia Melnic a devenit ulterior președinte al băncii comerciale Unibank până în anul 2007. La începutul anilor 2000 a intrat în grația guvernării comuniștilor, în anul 2003 fiind decorată de președintele de atunci, Vladimir Voronin, cu Ordinul „Gloria Muncii”. Distincția i-a fost acordată „pentru merite deosebite în dezvoltarea sistemului financiar-bancar, activitate de binefacere şi sponsorizare susținută şi pentru sprijinul constant acordat acţiunilor social-umanitare”.

Claudia Melnic nu a scăpat nici de atenția mitropolitului Vladimir. Fostul ministru al Finanțelor a primit și o decorație din partea conducătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova în anul 2012 „pentru numeroasele acte de binefacere pe care le-a făcut de-a lungul timpului”. Mitropolitul a decorat-o pe Melnic cu Ordinul „Cuv. Parascheva” gr.II, eveniment consemnat și în publicația Altarul Credinței, editată de Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove.

Lucinschi și-a adus aminte de Melnic după ce a fost pomenit în Raportul Kroll

Numele Claudiei Melnic a fost pomenit cu 2 ani în urmă, în contextul „fraudei bancare” în care au fost implicate Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, fostul președinte Petru Lucinschi i-a menționat numele, lăudând activitatea Unibank, atunci când a fost întrebat despre raportul Kroll în care e menționat că acesta „a împrumutat 4,8 milioane de lei moldovenești direct de la Ilan Șor”. „Da. Când a fost următoarea emisie, a spus: «Eu pot să-ţi împrumut». – «Poftim». Am numit un om de încredere care se mai ducea la adunările acestea, nu am fost în general la nicio adunare, îmi spunea: «Totul e bine. A fost auditul. Totul e normal. Banca Națională nu are nicio observație, nimic». Trec 2 ani de zile, totul a fost o.k. Banca aceasta o știu încă de la Claudia Melnic, era o bancă liniștită. Și acum îmi spun că ea e cel mai puțin implicată în afacerea aceasta. Și iată, m-am ales cu neplăceri și cu fel de fel de vorbe.”

Trei guverne fără femei

În următoarele trei guverne de la Chișinău – Andrei Sangheli 2, Ion Ciubuc 1 și Ion Ciubuc 2 – nu au existat femei în funcția de ministru. Următoarea femeie care s-a regăsit în componența guvernului de la Chișinău a fost propusă de Ion Sturza în executivul pe care l-a condus în anul 1999. Este vorba despre Alexandra Can care timp de 8 luni a condus Ministerul Industriei și Comerțului. Alexandra Can este director general al Fabricii de Marochinărie Artima și președinte al Asociației Patronale din Industria Ușoară. A fost decorată cu distincțiile „Pentru vitejie în muncă” (1986), Ordinul „Gloria muncii” (2000), Ordinul României „Serviciul Credincios” în grad de Comandor (2004), iar în anul 2005 a primit Diploma de Excelență în Economie. Aceasta s-a implicat și în politică, fiind vicepreședinte al Partidului Național Liberal, condus de Vitalia Pavlicenco.

Următorul guvern, condus de Dumitru Braghiș, a avut în componența sa două femei: Lidia Guțu a fost viceprim-ministru pe probleme de politică socială, iar Valeria Șterbeț a condus Ministerul Justiției.

Guțu a fost activă în politică, participând la scrutinele parlamentare din 2001 (pe listele Alianței Braghiș) și 2005 (pe listele Blocului electoral Moldova Democrată, ulterior devenind deputat neafiliat). În legislatura 2005-2009, Lidia Guțu a fost doar un an parlamentar, în anul 2006 fiind numită în funcția de ambasador în România, iar din iunie 2007, prin cumul, și ca ambasador în Serbia. În 2009 a fost rechemată din misiunea de la București și numită ambasador în Bulgaria. La Sofia a stat câteva luni doar, de unde a fost rechemată de noul guvern condus de Vlad Filat.

Șterbeț, la rândul ei, are o carieră impresionantă în domeniul justiției, ajungând în anii 2000 președinte al Curții Supreme de Justiție și președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. În anul 2007 a fost numită judecător la Curtea Constituțională pentru un mandat de 6 ani. La finalul mandatului, aceasta a contestat decizia autorităților privind pensia pe care o va primi. Astfel, toate instanţele, inclusiv Curtea Supremă de Justiţie i-au dat dreptate fostei magistrate, urmând să primească o pensie de zece ori mai mare decât pensia medie din Republica Moldova şi cu 1.080 lei mai mult decât i-au calculat asistenţii sociali (Sursa).

Ulterior, în toate guvernele de la Chișinău s-au regăsit femei la conducerea unor ministere:

În guvernele Tarlev au activat Zinaida Grecianîi (ministrul Finanțelor și viceprim-ministru), Victoria Iftodi (ministrul Justiției), Violeta Ivanov (ministrul Ecologiei și Resurselor Naturale) și Galina Balmoș (ministrul Protecției Sociale, Familiei și Copilului).

În guvernele Grecianîi au activat Mariana Durleșteanu (ministrul Finanțelor), Larisa Șavga (ministrul Educației și Tineretului), Larisa Catrinici (ministrul Sănătății), iar Ivanov și Balmoș și-au continuat activitatea la Ecologie și Protecție Socială.

În guvernele conduse ce Vlad Filat au fost numite în funcție Valentina Buliga, la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, și Maia Sandu, la Ministerul Educației.

Sandu și Buliga au continuat să activeze și în executivul condus de Iurie Leancă. Tot în componența sa s-au mai regăsit Natalia Gherman la conducerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Tatiana Potîng în funcția de vicepremier pentru probleme sociale, Valentina Țapiș în fruntea Ministerului Mediului, iar Monica Babuc a venit la conducerea Ministerului Culturii.

În Guvernul Gaburici au continuat să activeze Natalia Gherman, Maia Sandu și Monica Babuc. Ruxanda Glavan a fost numită în fruntea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, iar la finalul mandatului s-a alăturat și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, care e membru din oficiu al guvernului.

În Guvernul Streleț, care a activat cel mai puțin, au avut loc câteva schimbări de cadre. Astfel, Glavan a trecut la conducerea Ministerului Sănătății, la Tineret și Sport a fost numită Loretta Handrabura, iar la Educație – Corina Fusu. Monica Babuc a continuat să conducă Ministerul Culturii.

Fusu, Glavan și Babuc continuă să se afle în funcția de ministru și în componența actualului guvern condus de Pavel Filip, alături de bașcanul Irina Vlah. Din echipa guvernamentală mai face parte Stela Grigoraș, numită în fruntea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

Lasă un comentariu