Cine a permis instalarea trupelor ruse în Republica Moldova și ce înseamnă recenta decizie a Curții Constituționale de la Chișinău

Am asistat ușor nedumerit la explozia de entuziasm pe Facebook în legătură cu decizia Curții Constituționale de la Chișinău prin care prezența trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este declarată neconstituțională.

Zicala ”bate șaua să priceapă iapa” este ridicată la rangul de principiu de comunicare, decizia de mai sus și interpretarea publică a ei funcționând exact în baza acestui principiu. Dar să pornim de la origini: sesizarea care a dus la decizia amintită mai sus a fost depusă la începutul anului 2014 de un grup de deputați liberali – ținta lor era să fie constatată inexistența practică a statutului de neutralitate pentru Republica Moldova în contextul dezbaterilor legate de o eventuală apropiere a Chișinăului de structurile militare occidentale. Răspunsul Curții Constituționale a venit după trei ani de la depunerea sesizării și conține elemente care folosesc actualității politice din anul 2017. Dar să vedem întrebările din 2014 și răspunsurile din 2017 față-n față:

  1. Sunt aplicabile prevederile art. 11 din Constituție, având în vedere faptul că, la momentul adoptării și intrării în vigoare a Constituției, pe teritoriul Republicii Moldova erau dislocate trupe militare ale altui stat, fiind astfel ab initio lovite de nulitate aceste prevederi?

Ocupația militară a unei părți a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum și lipsa recunoașterii și a garanțiilor internaționale a acestui statut, nu afectează validitatea  prevederii constituționale referitoare la neutralitate;

  1. Având în vedere rațiunile de existență a statului Republica Moldova, este admisă derogarea de la principiul neutralității permanente consfințite în art. 11 din Constituție în cazul în care perpetuarea neutralității ar putea duce la dezmembrarea sau chiar dispariția statului?

În cazul unei amenințări în adresa unor asemenea valori fundamentale constituționale, precum independența națională,  integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile   necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora;

  1. Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor militare ale unor grupuri de state sau sub mandat internațional contravine prevederilor art. 11 din Constituție?

Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau a  baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională.

Pe lângă răspunsurile la întrebări, Curtea Constituțională de la Chișinău a oferit și un răspuns bonus, fără întrebare:

Participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitate, asemenea sistemului de securitate al Națiunilor Unite, operațiuni de menținere a păcii, operațiuni umanitare, etc., care ar impune sancțiuni colective împotriva agresorilor și infractorilor de drept internațional, nu este în contradicție cu statutul de neutralitate.

Răspunsul de mai sus este adresat președintelui Igor Dodon care consideră că participarea trupelor Republicii Moldova la exerciții comune cu trupe NATO constituie o încălcare a statutului de neutralitate. Așadar dacă președintele Igor Dodon va împiedica de acum înainte participarea trupelor Republicii Moldova la exerciții internaționale s-ar situa în afara Constituției.

Dar să revenim la entuziasmul declarării neconstituționale a prezenței trupelor ruse în regiunea transnistreană. Prima întrebare ar fi cine a permis trupelor ruse să se instaleze la Nistru? Și răspunsul îl găsim repede: președintele Mircea Snegur care a semnat la 21 iulie 1992 cu președintele Rusiei Boris Elțîn ”Convenția cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova”. Documentul prevede stabilirea unei zone de securitate între trupele Republicii Moldova și cele ale separatiștilor transnistreni, zonă de securitate controlată de trupe ale Federației Ruse provenite din efectivele Armatei a XIV-a sovietice. Între timp fosta Armată a XIV-a s-a cam evaporat și la Nistru au mai rămas doar trupele ruse de menținere a păcii – a căror prezență este acceptată oficial de Republica Moldova prin Convenția din 1992.

Nu înțeleg astfel decizia atât de aplaudată a Curții Constituționale care declară drept neconstituțională prezența trupelor străine. Să înțeleg că prin această hotărâre devine neconstituțională convenția semnată de Snegur cu Elțîn? Și devenind neconstituțională este nulă de drept? Convenția din 1992 statuează încetarea focului – în ce situație ne găsim dacă documentul nu mai este valabil?

4 comentarii la „Cine a permis instalarea trupelor ruse în Republica Moldova și ce înseamnă recenta decizie a Curții Constituționale de la Chișinău”

  1. Cum credeti Noi barbatii inca in floarea virstei care am jurat sa ne aparam Patria vom permite sa calce picior de soldat NATO cu razboi pe acest pamint? Vom permite sa vina pederastii de soldati americani? NU! Am facut cate 2 ani de armata! Am jurat credinta Tarii si-i vom intilni cu moarte pe soldatii NATO! Noi am crescut si educat copii, de moarte nu ne temem! Afganistanul le va parea o joaca de copii soldatilor NATO! Moarte americosilor si pederastilor europeni!

    Răspunde
  2. Maldavanu’ Snegur (unul din creatorii acestui asa zis stat) a incheiat conventia sa puna capat conflictului de la Nistru. Fara aceasta declaratie cred ca Transnistria isi va cauta independenta si pe calea razboiului din nou daca va fi cazul. Dodon si toti statalistii (pro-vest PD sau rusofoni: PSRM – PCRM) trebuie sa inteleaga ca orice inventie (ca si RM) isi are ciclul de viata si aceasta republica nu poate fi stat atita timp cit nu este unul chiar si multinational sau multicultural. Eu zic ca Dodon sa semneze in genunchi (stilul lui) o pace cu Krasnoiaski si in schimbul Crimeei si anularii sanctiuniloir pe Rusia sa accepte RM sa fie parte a regiunii Odessa si asta foarte repede.(o regiune rusofona deci pe placul lui Dodon). Putin ii va mai da inca o harta sa se joace cu ea ca la debili ! 🙂 Romanii nu vor accepta maldavenismul fiind furt de patrimoniu RO si nici unirea (prea multi mankurti prin RM iara multi au inca rahat pe creier) iar Ucraineeni nu vad deasemenea bine un stat asa vai de mam lui si schimonosit artifical ca si RM. Rusia pe de alta parte are interes doar in sudul Basarabiei (UA)la Gurile Dunarii strategic si in Transinistria identitaré etnic (nistreeni sunt muscali). O sa fie bine in Ucraina deci maldavanii vor fi fericiti acolo, hai la Kiev cu toti si mankurti si nemankurti ca v-ati baut joc de tot si toate 27 de ani va ajunge !

    Răspunde
  3. Se vede că articolul dat a fost publicat de un necărturar și care nu cunoaște cauză a.z. RMN, în 1992 s-a permis unui contingent militar rus pentru pacificare, dar merge vorba despre ceilalți militari, tehnică și muniții ruse care fac parte din grupul operativ precesorul armatei 14-ea, depozitele din Colbasna, etc. Iată despre igalitatea prezenței acestor militari ruși merge vorba, inclusiv despre a.z. unități militare ale a.z. RMN necontrolate de RM, cu de Federația Rusă!

    Răspunde

Lasă un comentariu