Cine se teme de jurnaliștii din Moldova. Cazurile de amenințare din 2016

Mai mulți jurnaliști din Republica Moldova semnalizează că oponenții breslei de ziariști îi supraveghează, intimidează și le sabotează activitatea. Dacă în anii de guvernare comunistă se ajungea și la răfuiala fizică, astăzi „discuțiile” cu jurnaliștii au loc prin intermediul tehnologiilor informaționale.

Deși Republica Moldova nu se află în lista țărilor agresive cu jurnaliștii, gazetarii din presa moldovenească au fost de-a lungul anilor amenințați cu procese de judecată, șantajați că li se va publica scene din viața intimă sau implicați în altercații fizice. Cel mai violent caz cunoscut a fost cel al jurnalistei Alina Anghel de la ziarul Timpul, care, în anul 2004, a fost bătută cu o rangă în cap după ce a dezvăluit ilegalitățile șefilor Partidului Comuniștilor aflat atunci la guvernare. Ziarista a fost internată mai mult timp în spital, după care s-a retras din presa moldovenească.

Pirații online, curioși de cunoștințele jurnaliștilor

Mariana Rață a fost premiantă la Gala Presei din 2013 FOTO profil Facebook
Mariana Rață a fost premiată la Gala Presei din 2013 FOTO profil Facebook

Redactorul Ziarului Național Mariana Rața a anunțat recent pe contul său de Facebook că operatorul de Internet la care este abonat i-a confirmat bănuială că la calculatorul jurnalistei s-a conectat un utilizator străin. Aceasta a mai scris că și telefonul personal „se comportă ciudat”. Mariana Rața crede că a început să fie supravegheată pentru activitatea sa profesională și presupune că monitorizarea dispozitivelor de lucru ale acesteia ar avea loc inclusiv în contextul interviului pe care l-a realizat cu fostul șef adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție Mihail Gofman. În interviu, acesta face mai multe dezvăluiri legate de „furtul miliardului”, aflându-se în SUA.

Mariana Rața a mai anunțat că acum o lună, pe 11 iulie, după publicarea articolului despre omul de afaceri Serghei Iaralov a fost avertizată să nu o facă pe luptătoarea, iar amenințările s-au repetat și după publicarea articolului despre declarațiile fostului angajat al Băncii Sociale Sergiu Sagaidac, un alt personaj care a început să vorbească din Londra despre „furtul miliardului”.

Și managerul media de la Platforma E-sanatate.md, Elena Cioina, s-a plâns că o persoană a distribuit mesaje din numele ei de pe o adresă electronică falsă. În mesaj Cioina și-ar cere scuze adresanților pentru imposibilitatea de a-i publica pe site-ul platformei. Elena Cioina a anunțat că nu a scris astfel de mesaje și că a anunțat poliția care deja se ocupă de acest caz.

Mesajul fake de la Elena C
Mesajul pe care l-ar fi trimis Elena Cioina FOTO Facebook

Ce lume minunată

Dacă poliția se ocupă de cazurile de mai sus, procuratura a anunțat că vrea să-i protejeze pe copii de filmul „Ce lume minunată” realizat de regizorul Anatol Durbală, tot el fiind și prezentator la Jurnal TV. Adjunctul procurorului general, Iurie Garaba, a sesizat Consiliul Coordonator al Audiovizualului în privința difuzării filmului de către TVR Moldova la 9 aprilie curent.

 Filmul este bazat pe fapte reale și se dedică tuturor tinerilor uciși și maltratați în timpul protestelor violente din 7-8 aprilie 2009 din Republica Moldova
Filmul este bazat pe fapte reale și se dedică tuturor tinerilor uciși și maltratați în timpul protestelor violente din 7-8 aprilie 2009 din Republica Moldova

Sesizarea a fost depusă în comun cu Agenția de Stat pentru Protecția Moralității, potrivit cărora difuzarea filmului ar fi lezat drepturile copiilor sub aspectul impactului negativ al informației. Filmul relatează povestea unui tânăr care a avut de suferit în urma protestelor din 7 aprilie 2009, neavând vreo implicare cu acea manifestare. CCA nu a putut aplica sancțiuni din motiv că examinarea cazului a fost amânată de două ori, iar termenul de prescripție deja a fost depășit.

Dumnezeu nu bate cu bățul sau „bețișorul” cu două capete

Anatol Durbală este și unul din realizatorii emisiunii „Ora de Ras” de la Jurnal TV. Una din edițiile emisiunii nu a fost pe placul procurorului Adriana Bețișor, care a instrumentat cazul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la închisoare pentru trafic de influență și luare de mită.

Adriana Bețișor a sesizat CCA în privința emisiunii cerând dezmințirea unor informații. Aceasta consideră că i-a fost lezată demnitatea și onoarea. Membrii CCA au examinat sesizarea în cadrul ședinței din 12 august și nu au găsit derogări de la legislație, dar au menționat că sunt unele abateri de la normele deontologice. În emisiune, Adriana Bețișor apare într-o uniformă nazistă.

În afară de aceasta, procurorul Adriana Bețișor intenționează să cheme în judecată publicația Ziarul de Gardă care a făcut o serie de articole despre averile anchetatorului. Redacția ziarului a primit o cerere prealabilă de la Bețișor. Avocata procurorului a menționat în cerere că în opinia lor săptămânalul de investigații desfășoară o companie virulentă de denigrare împotriva Adrianei Bețișor și că i-a adus atingere în spațiul privat. Apărătoarea lui Bețișor consideră că materialele jurnaliștilor de la ZdG se înscriu în conceptul de defăimare intenționate a credibilității activității ei. Ziarul de Gardă a scris despre imobilul nefinisat al familiei Bețișor și alte date despre averea procurorului.

Cine îi mai crede pe jurnaliști?

De parcă intimidările sau adresările în judecată nu erau de ajuns, recent ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a declarat că presa nu mai este o sursă sigură de informații, iar din cauza aceasta Autoritatea Națională de Integritatea (instituția menită să înlocuiască Comisia Națională de Integritate) nu se va putea autosesiza din materialele scrise de presă. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu pentru portalul Moldovacurată.md.

Ministrul consideră că presa actualmente s-a divizat pe criterii politicii, astfel a scăzut credibilitatea publicului față de mass media. În opinia funcționarului, multe articole din presă apar la comandă, de aceea nu poate devine sursă demnă de încredere.

Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari: „Mass-media nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate nu se va mai putea sesiza din presă”
Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari: „Mass-media nu mai este o sursă de informare veridică, de aceea Autoritatea Națională de Integritate nu se va mai putea sesiza din presă” FOTO Moldovacurata.md

Unii din jurnaliști s-au revoltat, menționând că ministrul trebuie taxat pentru declarația făcută.

Centrul Național Anticorupție, la rândul său, a manifestat o încredere mai mare față de materialele scrise de jurnaliști. Ofițerii CNA s-au interesat, pe 11 august, de sursele portalului Agora.md după ce jurnaliștii au scris articole despre schemele de spălare de bani din Federația Rusă.

Jurnaliștii au spus că după o lună de la publicarea articolului despre schema de spălare a 500 de milioane de dolari prin Judecătoria Telenești au fost vizitați de un reprezentant al CNA care s-a interesat de modul în care a ajuns informația în mâinile lor. Persoana s-a prezentat drept ofițer de Securitate Internă din cadrul instituției pe nume Andrei Malenchii.

Editorul portalului a explicat că documentul a fost expediat pe adresa electronică a redacției. „Documentul publicat a fost expediat pe adresa de e-mail a redacției. L-am analizat și am decis să-l publicăm pentru că e subiect de interes public. S-a mai scris și anterior despre aceasta în presă”, a declarat editorului-șef Agora, Victoria Dumbravă.

Constantin Cheianu vorbește prea mult

Jurnalistul Constantin Cheianu consideră că împușcăturile care au avut loc pe 1 august în fereastra apartamentului fiicei acestuia sunt o formă de intimidare a lui pentru criticile aduse puterii.

Prima versiune a poliției este că în cazul dat a avut loc un act de huliganism. „Ceea ce m-a mirat pe mine este că poliţia s-a grăbit să tragă concluzii că ar fi vorba de un act de huliganism. Nu ştiu cum Botanica asta fiind atât de mare, huliganul a ales anume acest bloc, care este unul imens, are 9 etaje, vreo 300 de apartamente şi vreo 700 de geamuri şi din acestea a fost ales un anume geam de la etajul cinci”, a spus jurnalistul Constantin Cheianu.

Constantin Cheianu (dreapta) cu colegul Anatol Durbală (stânga)
Constantin Cheianu (dreapta) cu colegul Anatol Durbală (stânga)

Realizatorul emisiunilor „Ora de Ras” și „Mai pe Scurt” de la Jurnal TV s-a adresat misiunilor diplomatice străine cu un mesaj în care atrage atenția că acest act reprezintă o nouă amenințare în adresa sa și a familiei sale.

Cu trei ani în urmă Constantin Cheianu spunea că a fost avertizat prin intermediul unor mesaje că „va fi oprit” dacă nu va înceta să vorbească.

Viața intimă a jurnaliștilor, în curând pe micile ecrane…

O altă jurnalistă care a fost somată să-și revizuiască modul în care își exercită profesia este realizatoarea emisiunii Interpol de la TV7, Natalia Morari. Aceasta a declarat în cadrul emisiunii din 11 iulie la care a fost invitat același Mihail Gofman că a primit un mesaj din partea unei „persoane din sistem” care a avertizat-o că i se pregătește un atac personal sau prin rudele apropiate. Jurnalista a mai spus că știe numele persoanei care „se ocupă” de ea, însă nu l-a făcut public.

Poliția a anunțat că s-a autosesizat pe marginea declarațiilor jurnalistei, însă a precizat că nu poate face nimic dacă aceasta nu va depune o plângere.

„Adevăratul scop este de a-mi identifica sursa, care m-a informat. Presupun că asemenea oameni nu sunt pe placul sistemului. Ca jurnalist am dreptul legal să-mi apăr sursa, asta și voi face”, a replicat Morari.

Natalia Morari este realizatoarea emisiunii Interpol de la TV7
Natalia Morari este realizatoarea emisiunii Interpol de la TV7

În luna ianuarie Morari a devenit protagonista unui alt scandal, dar cu tentă erotică. Prezentatoarea a scris pe rețele de socializare că la începutul anului trebuia să apară un video din viața privată a jurnalistei, acesta urmând să fie difuzat la mai multe posturi de televiziune.

Nici presa locală nu a scăpat de „atenție”

Și jurnaliștilor din presă locală li se întâmplă să intre în conflict cu reprezentanții puterii. La nordul țării, jurnalistul Vadim Șterbate de la ziarul Observatorul de Nord, la începutul lunii iulie, s-a pomenit cu un telefon de la Comandantul Centrului Militar Soroca, fiind invitat să se prezinte la instituție cu documente pentru a fi luat la evidență militară. Patria și-a adus aminte de jurnalist după ce ultimul a scris articole despre ilegalitatea amplasării gheretelor feciorului viceministrul Apărării Alexandru Cimbriciuc lângă Cetatea Soroca.

Ghereta familiei lui Cimbrimciuc din preajma Cetăţii Soroca.
Ghereta familiei Cimbriciuc din preajma Cetăţii Soroca

După publicarea articolelor și sesizarea persoanelor responsabile de această situație, în fața redacției a fost adusă una din gheretele menționate.

Scandalul a ajuns și la Chișinău, iar ca urmare viceministrul Cimbrimciuc și-a anunțat demisia din funcție pe 14 iulie. Acesta a acuzat jurnaliștii de la Soroca că și-ar fi dorit să-l discrediteze.

La sudul țării, în raionul Taraclia, poliția locală a dispus interogarea reporterilor locali și confiscarea materialelor în baza cărora a fost realizată o anchetă jurnalistică despre lacul din oraș.

Anghelina Gaidarji, autoarea investigaţiei, a anunțat că polițiștii au fost la redacţia ziarului „Svet” pe 28 mai și au cerut ca jurnalista să explice motivele scrierii materialului, cine a fost comanditarul articolului și cine le-a dat dreptul să publice. Gaidarji a răspuns că a scris din propria inițiativă pentru că subiectul a fost de interes public. Potrivit unei dispoziţii ajunsă în posesia portalului Anticoruptie.md, polițiștii au vrut să afle şi cine a oferit reporterilor imaginile video.

La scurt timp, a reacționat ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, anunțând că Serviciul Protecție Internă al MAI a inițiat o anchetă de serviciu în baza materialelor anunțate despre peripețiile jurnaliștilor din raionul Taraclia.

Jurnaliștii, citați la poliție dacă au multe întrebări

Angajații Direcției de Combatere a Corupției a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI  care s-a ocupat de cazul jurnaliștilor din Taraclia au citat și un reporter al Centrului de Investigaţii Jurnalistice, în luna iulie, după ce au primit câteva solicitări de informaţie. Reporterii s-au interesat de un eventual caz de corupţie pe care l-ar fi admis unii poliţişti în cazul pieţei improvizate din preajma Gării Feroviare, însă polițiștii au preferat să-l citeze pe jurnalist, avertizând că în cazul refuzului, persoana poate fi amendată sau adusă silit.

Jurnaliștii CIJ au calificat acțiunile polițiștilor drept abuz.

Tot ei au fost amenințați, la începutul anului, de o persoană care s-a prezentat drept angajat al Ambasadei Azerbaidjanului la Chișinău, pentru bannerul afișat la balconul redacției în susținerea jurnalistei azere de investigații Khadija Ismaylova.

Jurnalistul „provocator”

Jurnalistul de la portalul Today.md Vadim Ungureanu a fost personajul principal într-o serie de incidente nu doar anul acesta, dar și în anii precedenți.

Anul acesta Ungureanu în mare parte a avut de furcă cu simpatizanții Platformei Demnitate și Adevăr. Astfel, pe 12 iunie, Vadim Ungureanu nu a fost lăsat să intre în sala Casei de Cultură din Cimișlia, unde voia să asiste la o întâlnire a liderilor Partidului „Platforma DA” cu simpatizanții formațiunii. Reporterul s-a adresat cu o plângere la poliție în acest caz.

Anterior, Vadim Ungureanu fost reținut de poliție, iar sediul redacției Deschide.md, la care a activat acesta, a fost percheziționat. Întâmplarea a avut loc în vara anului 2014. Motivul reținerii, potrivit poliției, ar fi fost șantajarea de către reporter a unei persoane cu funcție de răspundere pentru a obține informații cu caracter personal despre persoane din domeniul culturii și artei.

Acestea sunt câteva dintre cazurile semnalate de jurnaliști pe rețelele de socializare sau făcute publice prin intermediul emisiunilor pe care le realizează.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *