Meniu Închide

Cine sunt găgăuzii – mituri, întrebări și răspunsuri

Găgăuzii au rămas, din păcate, un popor cu o istorie ce iscă destule controverse în mediul științific, iar cunoștințele generale despre acest popor a unei părți a societății din Republica Moldova sunt bazate pe niște stereotipuri și prejudecăți, lansate de unii „intelectuali” sau oameni politici cu scopul de a diviza societatea. Etnonimul de găgăuz dă în continuare multe bătăi de cap istoricilor, existând și aici mai multe teorii, dar și dispute între cei care au studiat de-a lungul timpului istoria găgăuzilor.

Autoritățile Găgăuziei le permit ucrainenilor să învețe în limba maternă în gimnaziu, dar nu și în licee FOTO: Sandu Tarlev
Găgăuzii din Republica Moldova locuiesc compact în UTA Găgăuzia FOTO: Sandu Tarlev

Găgăuz înseamnă trădător – stereotip și neadevăr

Atunci când moldovenii doresc să explice care ar fi cauzele dezastrului socio-economic în care se află azi Moldova, unul din argumentele „marilor patrioți” ai națiunii este bineînțeles găgăuzii, numindu-i cu dispreț „trădători” – care cică și-au trădat religia lor musulmană și s-au convertit la creștinism din interes. Astfel, spun aceștia, ei pot trăda interesul național al națiunii moldovenești. Constat cu părere de rău că același argument l-am auzit de la un funcționar de rang înalt din Republica Moldova.

Găgăuzii din Republica Moldova nu au fost niciodată musulmani

Marea majoritate a găgăuzilor ce se află pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost musulmani niciodată. Astfel, la venirea oguzilor (strămoșii găgăuzilor) în Balcani, undeva la începutul secolului al XI-lea, aceștia aveau o religie șamanistă (păgână), iar una din condițiile pe care le-au fost înaintate de împăratul bizantin pentru a fi primiți pe teritoriul Imperiului, cu statut de federați, a fost convertirea acestora la ortodoxie, o practică des întâlnită în această perioadă. Binențeles că începând cu secolul al XV-lea, atunci când otomanii vor cuceri Dobrogea, o parte dintre găgăuzi se vor converti la islam. Aceasta este de asemenea o practică des întâlnită în această perioadă, la toate popoarele, deoarece religia musulmană îți permitea promovarea în funcții imperiale importante. Cazurile pomacilor din Bulgaria, bosniacilor din Serbia, megleno-românilor din Grecia, dar și albanezilor sunt cele mai reprezentative. De asemenea, cuvântul găgăuz nu există în absolut nici o limbă turcică. Deci, să vorbim despre o convertire în masă a poporului găgăuz de la islam la creștinism, astfel trădându-și frații turci, este un mare neadevăr. Or, lansarea unui asemenea neadevăr în societate este o crimă intelectuală și poate avea repercusiuni destul de grave.

Tinerii găgăuzi protestează în orașul Comrat FOTO: Sandu Tarlev
Tinerii găgăuzi protestează în orașul Comrat FOTO: Sandu Tarlev

Teorii despre proveniența etnonimului de găgăuz

Astăzi există mai multe teorii care ar încerca să tălmăcească și răstălmăcească proveniența numelui de găgăuz. După unele teorii rădăcina cuvântului se pare că este „oguz”, și anume „gok-oguz”- oguzii albaștri, „ak-oguz” – oguzii albi și „hag-oguz”- adevărații oguzi. Niciuna însă dintre aceste teorii nu este destul de bine argumentată, având carențe mari.

Etnonimul de „hag-oguz”- adevărații oguzi va fi înaintat de profesorul Dionisie Tanasoglo. Comform termenului, găgăuzii provin de la oguzi, mai exact de la o ramură a acestui neam – hagoguz, iar etnonimul va suferi transformări: gagoguz, gagouz și ajungând într-o formă finală la găgăuz. Astfel, hagoguz s-ar traduce ca „adevărații oguzi” sau „găgăuzii puri”(hag=pur) sau astăzi găgăuz halkî, care la cucerirea otomană și-au păstrat vechea lor credință șamanistă, convertindu-se mai apoi la creștinism. Hagoguzii au părăsit Asia Centrală și s-au așezat la nordul Mării Negre.

Etnonimul „gok-oguz” se pare că își are originile de la tătari. Astfel, tătarii din Crimeea, dar și ungurii se pare că foloseau „gok” cu sensul de cer sau albastru. Astfel, gok-oguz ar însemna oguzii albaștri sau cer albastru oguz. Nimeni însă nu a dat o exlicație de ce anume albaștri sau de unde ar proveni acest etnonim.

O ipoteză recentă

Liudmila Pokrovskaya, în calitatea sa de lingvist turcolog, va lansa o teorie absolut nouă. Pokrovskaya ajunge la concluzia că etnonimul găgăuz este un termen individual pe care poporul și-l însușeste și care este folosit la scară largă în secolul al XIX-lea. Deci, aceasta lansează o nouă teorie, citându-l pe un geograf arab Abu Abdulah Muhamed Al-Idrisi.

Al-Idrisi va menționa în cartea sa despre geografia Asiei Mijlocii, „Kitab Roger”, țara uzilor. În toate sursele arabe oguzii sunt numiți uzi, iar statul se numește Uzia. În cartea sa, Al-Idrisi va desena o hartă, pe care va menționa toate râurile, lacurile, munții și localitățile din țara uzilor (Uzia). Între aceste localități din Uzia, este menționată și o cetate, care se numește Gorguz, pe malul lacului Gorguz. Lacul Gorguz, este actualul lac Balhaș, din Kazahstan. Al-Idrisi spune că aici locuiesc hanga-kișii, adică locuitori ai statului Hanga. Astfel Hanga-kiși ar fi același lucru cu hanga-uz, adică uzii din țara Hanga.

Trebuie să luăm în vedere și faptul că în fonetica arabă litera „h” de la începutul cuvântului se citește „k”, astfel Hanga se transformă în Kanga. La fel cum de exemplu Cantemir (Conform lui Xenopol, Cantemireștii erau de origine tătari, după cum arată chiar numele lor), care provine de la Can (han) – temir (demir), ceea ce înseamnă „hanul de fier”. Kanga este legată de prezența unui popor de indo-europeni aflat în această zonă undeva în perioada sec. al II-lea î.Hr – sec. al IV-lea d.Hr. În vechea limbă indo-europeană Kanga, înseamnă apă, râu, lac, deltă.

În calitatea sa de ligvist Prokovskaya menționează că limba oguză a suferit oarecare schimbări fonetice, astfel „k” ar fi fost înlocuit cu „g”. Prin urmare Kanga, se transformă în Ganga, iar litera „n” a dispărut cu timpul, având într-un final Gaga, deci uzii din Gaga sau Gaga-uzi.

Un lucru e clar – acest subiect, destul de controversat, mai are încă nevoie de foarte multă cercetare. În primul rând, e necesară o cunoaștere perfectă a limbii turce și un studiu amănunțit al începuturilor istoriei oguzilor. Intelectualii modoveni ar trebui să-și asume rolul de a studia și a avea grijă ca pagini despre adevărata istorie a găgăuzilor să ajungă la cât mai multe urechi. Doar în acest mod vor putea sparge niște bariere și printr-o cunoaștere reciprocă – să încerce uniformizarea societății moldave.

4 Comments

  1. Mihai

    De regula,orice popor isi modeleaza miturile despre provenienta in dependenta de mai multi factori, mai ales ca sa para mai deosebiti,mai virtuosi…si legende pot aparea permanent,una mai frumoasa ca alta.In acest caz,gagauzii nu sunt o exceptie.Totusi,faptul ca sunt numiti tradatori nu mi se pare intamplator.Lingvistic,gagauzii sunt aproape identici cu azerii si turcii din Bulgaria,care ,de fapt sunt gagauzi,in cea mai mare parte musulmani.Va dati seama,un MILION de gagauzi si numesc pe sine turci iar cateva zeci de mii de la noi insista ca reprezinta o alta natie!Dar si asta nu-i tot.In realitate,
    G

    agauzii sunt BULGARI.Bulgarii de pe Volga,care de fapt e raul BOLGA,(va mai amintesc comunitatea lingvistica gagauzo-azera,originea lor comuna oguza)in rezultatul migratiei popoarelor au ajuns in sudul Dunarii.In ochii majoritatii bulgarilor,care au asimilat obiceiurile,cultura si chiar limba romanilor si slavilor pe care i-au cucerit gagauzii erau tradatori pentru ca au renuntat la vechiul lor nume de bulgari.Si asa ,una peste alta,cum deseori se intampla gagauzii au ramas tradatori si nu prea se vad semne ca ei si-ar putea perde aceasta porecla in viitorl dupa cum se comporta in raport cu populatia majoritara

  2. B.M.

    Dacă îmi permiteți, aș vrea să vin cu o mică corectură referitoare la fragmentul citat mai jos:

    „Aceasta este de asemenea o practică des întâlnită în această perioadă, la toate popoarele, deoarece religia musulmană îți permitea promovarea în funcții imperiale importante. Cazurile pomacilor din Bulgaria, bosniacilor din Serbia, megleno-românilor din Grecia, dar și albanezilor sunt cele mai reprezentative.”

    Meglenoromânii, una dintre ramurile sud-dunărene ale poporului român, vorbitoare a dialectului meglenoromân, sunt, în marea lor majoritate, astăzi și în trecut, creștini ortodocși.

    Singurii meglenoromânii de confesiune musulmană sunt aceia din satul Nânta sau Noanti (Notia, în grecește), care s-au convertit într-adevăr, așa cum spuneți, la Islam, undeva prin sec. XVII. Ei au fost nevoiți însă să părăsească această localitate odată cu schimbul de populație greoc-turc din 1923; la momentul actual în Notia nu mai locuiește niciun (megleno)român. Despre situația actuală a meglenoromânilor nântineți a scris Thede Kahl: http://www.paundurlic.com/pdf/The-islamisation-of-the-Meglen-Vlachs.pdf

  3. Dragan

    În limba arabă nici o literă nu își schimbă pronunțarea în dependență de poziție. خ se citește kh (h puternic accentuat), ح se citește ca h ușor, fie la început, fie la sfîrșit de cuvînt.

    Așa e de cînd a fost scris Coranul încoace.

    Miniciuna Dvs. este o crimă intelectuală ce poate avea repercusiuni neașteptate 🙂

    Iar tentativa de a „uniformiza” societatea moldavă nu e decît continuarea proiectului „Homo Sovieticus” care a dus la dispariția a zeci de limbi și popare în URSS și inclusiv au ajuns găgăuzii la situația în care 80% din tineri vorbesc rusa în familie.

    Găgăuzii trebuie în continuare să fie susținuți de stat pentru a-și proteja limba, cultura și tradițiile; nicidecum să fie „uniformizați”.

  4. Pingback:22 de ani de la formarea Găgăuziei - aspirații, realizări și perspective de viitor - moldNova

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.