Bugetul asigurărilor medicale este în creștere în fiecare an. În 2016, moldovenii au contribuit cu peste 6 miliarde de lei la așa-numitul Fond al asigurării obligatorii de asistență medicală, gestionat de către Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM). Chiar dacă ne asigurăm sănătatea pe banii noștri, noi nu putem afla pentru ce și cum sunt cheltuite resursele financiare de către CNAM. Instituția nu a publicat niciodată contractele încheiate cu instituțiile medicale din țară și nici deciziile sau procesele verbale ale consiliului de administrație. Mai mult decât atât, aceasta a refuzat să ofere informațiile și atunci când acestea au fost solicitate. Recent, deputații au votat o lege care obligă CNAM să publice contractele semnate cu spitalele, iar niște experți în sănătate, împreună cu avocați au demonstrat cum instituția încalcă legislația.

Sediul CNAM, or. Chișinău FOTO: Facebook/CNAM2001

Oamenii au dreptul să cunoască cum sunt gestionați banii lor – așa prevede legea în Republica Moldova. „Oamenii, cei care achită polița de asigurare medicală, pot vedea și se pot informa cum sunt cheltuiți banii lor și pentru ce sunt cheltuiți. Transparența asigură o presiune asupra adminsitrației insituției, astfel încât să cheltuie eficient acești bani. Personalul instituției poate vedea informația financiară care până acum o vedea doar administrația și contabilitatea”, a argumentat Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS). Potrivit expertului, CNAM refuză să publice contractele pe care le semnează cu spitalele în fiecare an din… „tradiție”.

Există o tradiție din trecut: noi trebuie să plătim bani, dar cineva știe mai bine cum să-i cheltuie. Noi, cei care plătim, nu trebuie să știm cum se cheltuie – Ghenadie Țurcanu, Centrul PAS.

În total, peste 400 de instituții medico-sanitare publice și private și peste 200 de farmacii sunt contractate anual de CNAM pentru a presta servicii medicale și farmaceutice. Deși sunt pârghii legislative care prevăd transparentizarea procesului de distribuire și alocare a banilor, conducerea CNAM oferă informații incomplete sau, pur și simplu, face trimitere la rapoartele financiare anuale, publicate pe pagina web a instituției, care prezintă date generaliste despre executarea fondurilor. „Întotdeauna primeam răspunsuri evazive. Dar cum au fost selectate aceste instituții? Niciun răspuns”, a explicat Țurcanu.

Când va fi transparență în Sănătate

În Republica Moldova polița de asigurare medicală este obligatorie, atât pentru cetățenii angajați în câmpul muncii, cât și pentru șomeri, însă prestatorii de servicii medicale nu sunt obligați să-și prezinte raportul financiar cu toate detaliile privind modul de gestionare a banilor publici.

În ultimul timp, jurnaliștii de la publicația Sănătate INFO împreună cu experții de la Centrul PAS au avut mai multe încercări de a obține informații publice de la CNAM (ex: contractele semnate cu spitalele din țară sau procesele verbale ale ședințelor Consiliului de administrație), inclusiv expediind conducerii țării un set de recomandări după ce Guvernul a dat aviz negativ proiectului de lege care prevedea reguli stricte de transparență elaborat de deputatul Oxana Domenti. (Sursa). Acest lucru i-a determinat pe experții de la PAS împreună cu avocații de la Biroul „Efrim, Roșca și Asociații” să elaboreze o analiză a legislației moldovenești privind accesul la informație. Studiul a fost prezentat marți la Chișinău.

Între timp, după multe interpelări, o petiție publică, presiuni și dezbateri în contradictoriu, deputații de la Chișinău au votat în lectură finală modificările la Legea privind asigurările obligatorii de asitență medicală.„Odată cu aprobarea legii, CNAM trebuie să se conformeze. Dacă nu se va conforma – noi iarăși vom bate alarma. Legea încă nu a intrat în vigoare”, a precizat Țurcanu.

Astfel, deși modificările au fost salutate, încă nu se cunoaște când acestea vor fi aplicate. Documentul susținut de parlamentari obligă CNAM să publice toate contractele semnate cu instituțiile medicale și să asigurare transparență în procesul decizional. Serviciul de presă al Companiei ne-a spus că informațiile privind contractele încheiate cu instituţiile medico-sanitare vor fi publicate după ce legea va apărea în Monitorul Oficial.

Transparența începe de la bonul fiscal

Expertul de la IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniță a spus că oricare manager de instituție medicală este responsabil pentru gestionarea transparentă a banilor primiți din fondul asigurărilor medicale. Transparența începe de la bonul fiscal, dar nu de la contract. „Avem legea privind responsabilitatea bugetară, unde se încadrează gestionarea banului public. Managerul instituției stabilește principiile, sursele de informare, cantitatea, calitatea și destinația informației. Cea mai mare problemă este lipsa controlului intern. Curtea de Conturi nu are capacitatea să verifice toate instituțiile statului. Riscul nu este în contract, dar la executarea contractului. Frauda se întâmplă la nivel de bon fiscal – aici e nevoie de publicare. Legea obligă managerul/primarul să prevadă orice risc și să aibă un program de control. Această lege o avem de 7 ani”, a punctat Ioniță. Expertul economic a subliniat că în Moldova banii se acumulează în patru bugete independente unul față de altul: bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale.

Prezentă la conferință, deputatul Valentina Stratan a recunoscut că moldovenii nu știu unde pleacă banii plătiți pentru polița de asigurare medicală. Stratan vrea să ne convingă că, de fapt, lucrurile deja nu ar mai sta atât de prost. Totodată, aceasta a recunoscut că, fiind membru al Consiliului de Administrație al CNAM, la fel nu a avut acces la unele informații. „Lucrurile au evoluat spre bine, avem baza legislativă și normativă. Institutul Oncologic, unde lucrez din anul 1991, nu a primit bani pe forma de asistență medicală. Am aflat abia în anul 2016 că nu s-a dat niciun bănuț pentru servicii de înaltă performanță, în timp ce unele instituții private erau contractate pentru aceleași servicii cu 11 milioane de lei. Am văzut discriminare. Banii publici trebuie cheltuiți transparent. Vă asigur de toată deschiderea mea. Cei care se opun (…) unor conducători de instituții nu le prea convine să-i dea cineva la socoteală”, a spus Valentina Stratan.

Pentru anul 2018, Guvernul a aprobat proiectul Legii Fondurilor la venituri în mărime de 6 miliarde 659 milioane 25 mii 200 lei. Atât bugetul asigurărilor în sănătate este în creștere, cât și numărul instituțiilor medicale private care beneficiază de bani publici prin încheierea unor contracte anuale.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*