Colecții unice la Muzeul de Științe Naturale a USM, vânate de cercetătorii din Sankt-Petersburg și București

Peste 2,5 milioane de lei au fost investiți pentru amenajarea sediului Muzeului de Științe Naturale a Universității de Stat din Moldova. Colecția muzeului cuprinde mai mult de 10.000 de exponate și o bună parte din ele sunt unice în lume. În timp ce rușii au dorit să cumpere colecția de raci, cercetătorii români s-au minunat de bureții de mare unicat, iar americanii au rămas profund impresionați de raritățile văzute în muzeu.

Prodecanul Facultții de Biologie și Pedologie a USM, Veaceslav Purcic, le povestește unui grup de studenți despre păsările care se găsesc pe teritoriul Republicii Moldova FOTO Sandu Tarlev

Muzeul de Științe Naturale a USM are o istorie de peste 65 de ani, timp în care a adunat o colecție impresionantă de exponate din toate colțurile lumii. Reprezentanți ai lumii marine – rechinii, balenele, cașaloții, păsările răpitoare – sau animale de pradă – leii, tigrii, lupii sau urșii – pot fi văzute în cadrul muzeului recent renovat, în vitrinele mari și transparente.

Când și cine a creat muzeul

Muzeul de Științe Naturale constă din trei secții: Secția de zoologie, Secția de geologie și mineralogie și Secția botanică. Ultima se află în cadrul Facultății de Biologie și Pedologie a USM. Dacă inițial a fost formată o colecție de laborator, în prezent muzeul a ajuns la o colecție impresionantă de peste 10.000 de exemplare. O bună parte din ele se află în rezervă, fiindcă nu sunt spații pentru expunere. Exemplarele expuse au fost aduse aici din toate colțurile lumii, ne-a spus doctorul în biologie Veaceslav Purcic, conferențiar universitar și prodecan la Facultatea de Biologie și Pedologie a USM.

Stanislav Poznacomchin, directorul muzeului FOTO Sandu Tarlev

„Sunt exemplare de pe tot globul pământesc, din toate oceanele și mările lumii, de pe toate continentele, din Arctica și Antarctida. Avem o colecție unică ce reprezintă fauna continentelor și insulelor de pe globul pământesc”, a precizat Veaceslav Purcic. Marea majoritate a exponatelor au fost aduse în țară în anii 1950-1980 și de atunci sunt conservate și păstrate. „În prezent, este imposibil să aducem colecții noi în țară și facem tot posibilul să le păstrăm pe acestea”, a adăugat Veaceslav Purcic. Toate exponatele reprezintă daruri aduse de foștii absolvenți sau profesori care au participat la expediții internaționale de studiu.

Un sediu nou, de nerecunoscut

În urmă cu 2 ani a început amenajarea noului sediu al instituției în care sunt expuse astăzi exponatele. „Grație conducerii universității noastre a fost posibilă amenajarea unui astfel de muzeu. În prezent, avem create condiții la care nici nu visam cu 50 de ani în urmă. Climatizoarele contribuie la păstrarea unei temperaturi constante, astfel exponatele vor putea fi păstrate încă o sută de ani de acum înainte”, a menționat mândru Veaceslav Purcic.

Directorul muzeului, Stanislav Poznacomchin, ne-a spus că i-au trebuit câteva zile până când s-a deprins cu noile condiții. „Când am văzut toate exponatele aranjate în vitrine am devenit confuz și nu înțelegeam unde mă aflu. Nu îmi recunoșteam muzeul. Pentru a face excursii mi-au trebuit câțiva ani ca să mă orientez”, povestește zâmbind directorul.

Rectorul USM, Gheorghe Ciocanu, ne-a spus că pentru reconstrucția muzeului au fost investiți peste 2,5 milioane de lei, iar statul nu a oferit nici un leu. „În 2011 am găsit spațiul, care a fost de fapt un depozit de cărți, am inițiat reparația și acum avem un muzeu unic. Pe viitor avem de gând să-l extindem”, a precizat rectorul.

Muzeul de Științe Naturale a USM FOTO Sandu Tarlev

De 35 de ani în slujba muzeului

În anul 1957, Stanislav Poznacomchin a venit să studieze la Biologie, iar muzeul pe care l-a găsit avea o colecție mică. Timp de 35 de ani s-a ocupat de îngrijirea exponatelor care există doar datorită lui. „Există gândaci care pot distruge exponatele într-o singură zi și le transformă în praf. Pentru a le proteja folosim diferite substanțe chimice, cel mai des lac dizolvat cu alcool etilic și cu peria curățăm fiecare exponat”, a explicat directorul muzeului.

Singurul lucru care îl întristează este compartamentul studenților, care pleacă din muzeu și lasă în urma lor resturi alimentare. „E foarte trist că elevii și studenții care vin nu au o educație bună – țipă, aleargă, lasă în urma lor coji de portocale, semințe de floarea soarelui și acest lucru ne întristează. În același timp, comunicarea cu oamenii care vin și rămân impresionați îmi face mare plăcere”, a spus directorul muzeului.

Un grup de studenți în vizită la muzeu FOTO Sandu Tarlev

De curând, muzeul a fost vizitat de cetățeni americani care au rămas uimiți de cele văzute. „Americanii, la care noi ne uităm cu admirație, au rămas profund impresionați. Priveau cu ochii mari fiecare exponat și acest lucru a fost extrem de plăcut pentru mine. Muzeul este casa mea, îmi iubesc meseria foarte mult”, a explicat cu entuziasm Stanislav Poznacomchin, la cei 82 de ani ai săi.

Cele mai impresionante exponate

În cadrul muzeului se păstrează exponate de dimensiuni impresionante: un pui de rechin gigantic de numai o lună, cu lungimea de 4,1 metri, un pui nou născut de balenă, un schelet de orcă ucigătoare. „Noi am putea să avem expusă și o balenă, dar spațiul nu ne permite. Avem păstrată aici doar vertebra unei balene, fiindcă scheletul ei are o lungime de 26 metri și sala nu ne permite să o expunem”, a menționat Veaceslav Purcic. Directorul muzeului ne-a descris cu mândrie fiecare exponat. „Puiul de cașalot cu lungimea de 3 metri a trăit doar 2 zile și este o raritate pentru muzeele din lume, pentru că era interzisă vânarea lor. Acesta este un exemplu al acțiunii distrugătoare a braconajului”, ne-a explicat directorul. Pisici de mare, raci și scoici gigantice, peștele cu fierăstrău, pinguini, broaște țestoase, pești piranha, șerpi și o mulțime de păsări, o parte din ele în exemplare unice, mai pot fi văzute în muzeu.

FOTO Sandu Tarlev
FOTO Sandu Tarlev
FOTO Sandu Tarlev

Colecția de raci, unică în lume a fost dorită de ruși

Încă din perioada sovietică Muzeul de Zoologie din Sankt-Petersburg a vrut să cumpere colecția de crabi și raci pe care o deține Muzeul de Științe Naturale. „Un muzeu atât de cunoscut, ca cel din Sankt-Petersburg, nu are o asemenea colecție de crabi și raci și au vrut să o cumpere de la noi. Au venit și de la București și au fost uimiți de bureții noștri de mare, care la fel este o colecție impresionantă. Cercetătorii de la București au spus că asemenea exemplare ca la noi nu au întâlnit nicăieri în lume, deși toată viața s-au ocupat cu studierea lor”, a spus cu mândrie Stanislav Poznacomchin.

FOTO Sandu Tarlev

De când s-a mutat în sediul nou, muzeul a devenit tot mai vizitat de elevi și studenți. Pentru amenajarea lui au fost procurate în jur de șase tone de sticlă pentru vitrine. În prezent, intrarea este gratis, dar rectorul spune că acest lucru va dura doar câțiva ani, pentru că personalul care îngrijește de muzeu trebuie să primescă salariu și e nevoie de bani. Problema banilor ar putea fi soluționată prin introducerea unei taxe modeste pentru vizitatori.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *