Clienții băncilor sunt nevoiți să achite, de multe ori, sume suplimentare despre care află în momentul când apelează la serviciile acestora. Este vorba despre taxele și comisioanele stabilite de conducerea băncilor fără înștiințarea clienților și care reprezintă în foarte multe cazuri valori semnificative.
Ion Roșca a avenit dintr-un sat din nordul Republicii Moldova la Chișinău pentru a lua banii dintr-o bancă, economii adunate cu greu pe parcursul anilor de fiul său. Expirase termenul pentru care a fost creat depozitul și a venit la banca unde a plasat lunar anumite sume pentru a suplini contul după ce a trebuit să anunțe cu două zile înainte despre faptul că vine să-și ia banii pentru ca reprezentanții băncii să găsească suma necesară.
Comisoane între filialele aceleiași bănci
Astfel, deponentul a aflat că banca va reține 0,2% din sumă pentru faptul că economiile nu au fost luate de la filiala băncii unde a fost deschis depozitul. „Nu înțeleg de ce trebuie să las o parte din sumă dacă este vorba de aceeași bancă și am mai depus banii în contul de depozit tot aici. Este ca și cum aș lua bani pentru că schimb banii dintr-un buzunar în altul”, a reacționat bărbatul, nemulțumit că banii care îi sunt luați de bancă reprezintă pentru el o sumă destul de mare.
Una din angajatele băncii a scos atunci din sertarul de la birou mai multe hârtii pe care erau notate toate tarifele și comisioanele. „Această informație nu este în contractul privind deschiderea depozitului, însă sunt tarifele și comisioanele pe care le-a stabilit Consiliul de administrație al băncii și pot fi văzute pe site”, a spus angajata, deși deponentul i-a explicat că nu are acces la calculator.
Potrivit informațiilor plasate pe site-urile celor mai mari bănci, reprezentanții acestor instituții stabilesc zeci de comisioane și tarife despre care poți afla doar de pe internet sau la ghișeu. Condițiile, sumele care reprezintă comisioanele și tarifele diferă de la o bancă la alta. Astfel, în afară de faptul că trebuie să lași bani în plus pentru fiecare factură pe care o chiți la bancă pentru serviciile publice, cele mai mari tarife și comisioane sunt stabilite pentru deservirea conturilor. De exemplu, în cazul în care dorești să-ți retragi banii din contul de depozit înainte de termen sau în regim de urgență comisioanele ajung la 500 de lei sau 50 de dolari sau euro.
Examinarea dosarului – 100 de lei, eliberarea unui certificat – 300 de lei
De asemenea, unele bănci percep un comision de 0,2% în cazul în care retragi banii din contul de depozit de la o altă filială decât cea în care au fost depuse inițial economiile. În aceleași timp, reprezentanții unor bănci comerciale rețin până la 250 de lei pentru încasarea numerarului la ghișee fără deschiderea contului. Comisioanele pentru transferarea banilor pe card ajung și până la 1 500 de lei dacă e vorba de alte valute decât euro și dolar. În același timp, dacă un client vrea să transfere o anumită sumă din depozitul deschis la o bancă în contul pe care îl deține la altă bancă va trebui să scoată din buzunare și până la 200 de dolari sau de euro. Potrivit informațiilor prezentate de bănci, cei care doresc să obțină un extras prin care să afle câți bani mai au în cont ajung să plătească și până la 50 de lei pentru fiecare document primit. Pentru eliberarea unui certificat din partea băncii sunt percepute comisioane ce ajung până la 300 de lei. Și în cazul acordării creditelor, bancherii stabilesc sume suplimentare la dobânzi, cum ar fi 80 de lei pentru perfectarea pachetului de documente. De asemenea, clientul achită 2% din suma creditului la semnarea contractului și, lunar, 0,25% din soldul din cont. În același timp, reprezentanții unei bănci comerciale percep un comision de 2% din sumă în cazul în care are loc modificarea condițiilor contractuale, iar taxa pentru examinarea dosarului pentru credit ajunge în cazul unor instituții la 100 de lei.
Moldovenii, amăgiți de bănci
Referitor la cât de mari sunt aceste taxe și comisioane, dar și cât de transparente sunt băncile când le stabilesc, expertul economic Viorel Gârbu a făcut referire la legislația din alte țări. „Reglementările în acest domeniu din alte state sunt mai aspre. În acest context, băncile comerciale se raportează la cursul efectiv de deservire sau rata creditului efectiv când vorbim de creditarea în bănci. Aceste instituții oferă un spectru larg de servicii și e greu să vii cu o abordare uniformă. Prin urmare, băncile încearcă să complice situația și să vină cu un pachet de servicii un pic mai diferit astfel încât să se plaseze într-o poziție mai avantajoasă față de concurenți. Totuși, ceea ce se întâmplă în final este că induc în eroare clienții”, a explicat economistul.
Potrivit lui Viorel Gârbu, clienții băncilor comerciale de la noi au nevoie de foarte mult timp ca să înțeleagă cât de diferite sunt aceste servicii și care sunt costurile reale ale acestora. În același timp, expertul a subliniat faptul că acest probleme sunt rezolvate în alte state prin inițiative legislative, ceea ce nu s-a întâmplat și la noi.
„A existat acum trei ani un proiect care să informeze clienții și să prezinte costurile într-o manieră uniformizată astfel încât fiecare să-și dea seama care sunt diferențele și să aleagă serviciile care au un cost cât mai mic. Legea însă nu a fost aprobată. România și alte state europene au practici cu mult mai avansate din acest punct de vedere. Acolo se operează cu rata efectivă a creditului în care este inclusă nu doar rata dobânzii, dar și toate comisioanele, iar consumatorul știe care este prețul final. La noi băncile vin cu o rată a dobânzii mică, dar stabilesc comisioane unice și de deservire care ajung la sume care nu sunt de neglijat”, a menționat reprezentantul Institutului Economiei de Piață.
Lobby-ul din partea bancherilor
Gârbu a mai precizat că problemele în acest sens nu se rezolvă, iar legea care ar fi trebuit să asigure transparența și ordinea în stabilirea comisioanelor și taxelor de către bănci nu a fost aprobată din cauza lobby-ului din partea sectorului bancar. „Bancherii noștri pot face acest lucru. Ei sunt câțiva care se pot organiza și, astfel, din cauza lobby-ului și a autorităților care reprezintă interesul cui vor, numai nu al cetățeanului avem situația pe care o avem”, a conchis economistul.
Menționăm că datele Băncii Naționale a Moldovei arată că băncile obțin cele mai mari venituri din dobânzi, unele din ele încasând lunar aproape un miliard de lei. Pe locul doi după sursele de venit sunt comisioanele și taxele, care au adus sume semnificative băncilor comerciale, lideri la acest capitol fiind în august Moldova-Agroindbank (peste 200 milioane de lei), Moldindconbank ( circa 168 milioane de lei) și Victoriabank (165 milioane de lei).