Acuzați de terorism, Dmitri Kuznețov și Veaceslav Boiko orginari din Găgăuzia au fost eliberați de procurori în urma unor presiuni de la Comrat. Cei doi tineri au fost acuzați de trădare de patrie și că au organizat instruirea paramilitară în Rusia a mai multor persoane pentru a acționa ulterior în Republica Moldova „în scopuri teroriste”, dar au ieșit pe 6 mai de după gratii.

Comratul se laudă că Chișinăul cedează

Avocatul celor doi, Vladimir Cimpoeș, a anunțat despre acest lucru pe 10 mai, arătându-se nedumerit de faptul că procurorii nu au cerut ca să fie prelungit arestul. El a mai precizat că procesul judiciar în privința celor doi inculpați nu este pe final, însă presupune că acesta s-ar putea încheia la sfârșitul lunii iunie. În același timp, potrivit presei din regiune, reprezentantul Adunării Populare din Găgăuzia, Serghei Cimpoeș, a declarat că Dmitri Kuznețov și Veaceslav Boiko ar fi rămas după gratii dacă nu ar fi intervenit adresarea deputaților de la Comrat și discuțiile despre această problemă cu șeful Legislativului de la Chișinău, Andrian Candu.

Chișinăul vede „teroriști”, iar Comratul – deținuți politici

Deputatul găgăuz s-a referit în acest caz la o declarație adoptată pe 7 aprilie de către membrii Adunării Populare de la Comrat care abundă în acuzații la adresa puterii centrale de la Chișinău. Potrivit documentului, autoritățile legitime ale Republicii Moldova ar încălca grav drepturile fundamentale ale cetățenilor din Găgăuzia, în baza criteriilor ce țin de teritoriu și naționalitate. În același timp, puterea de la Comrat a cerut ca acțiunile Serviciului de Informații și Securitate sau ale Procuraturii Generale, „orientate spre discreditarea autonomiei găgăuze prin deschiderea dosarelor politice și aplicarea pedepselor penale reprezentanților tinerii generații a Găgăuziei”, să fie examintate și încetate imediat de către autoritățile centrale de la Chișinău.

Deputații găgăuzi susțin că SIS-ul instigă la ură etnică

Deputații găgăuzi au mai declarat că prin arestarea lui Kuznețov și a lui Boiko, reprezentanții instituțiilor de drept de la Chișinău se fac vinovate de instigare la ură etnică și discreditare a poporului găgăuz. Tot potrivit documentului, cei doi tineri sunt considerați de către puterea de la Comrat drept deținuți politici. Adunarea Populară de la Comrat a mai cerut ca toate organizațiile internaționale să recunoască încălcarea drepturilor fundamentale și constituționale ale grupului de tineri găgăuzi încarcerați în cadrul acestui dosar.

Tineri din Găgăuzia, racolați și instruiți militar în Rusia

Menționăm că patru tineri din regiunea găgăuză, Dmitri Kuznețov, Veaceslav Boiko, Vasili Mavrodi și Victor Urum, au fost arestați în iunie 2014 de către reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate. Cele patru persoane sunt acuzate de „organizarea ilegală a formațiunilor paramilitare și participarea în cadrul acestora, trădare de patrie și săvârșirea acțiunilor îndreptate împotriva securității și integrității Republicii Moldova. În cauza penală apar mărturiile lui Mavrodi și Urum, condamnați la cinci ani de închisoare cu suspendare datorită colaborării cu organele de anchetă. Cei doi au dezvăluit că la invitația lui Kuznețov și a lui Boiko au plecat în Rusia unde au fost cazați la un sanatoriu din Moscova, iar ulterior au plecat la instruiri paramilitare în regiunea Rostov pe Don. De asemenea, reprezentanții instituțiilor de drept au dovezi conform cărora Kuznețov a consultat site-urile de anunțuri pentru a procura armament. În același timp, deschide.md a scris în exclusivitate că tinerii din Găgăuzia erau recrutați pentru a participa la instruirile paramilitare din Rusia de către persoane din anturajul fostului bașcan al Găgăuziei, Mihail Formuzal.

Procuratura a respectat decizia Curții Constituționale

Astfel, în timp ce avocatul lui Dmitri Kuznețov și al lui Veaceslav Boiko se arată nedumerit de faptul că procurorii nu au cerut prelungirea termenului de arest pentru aceștia, iar autoritățile de la Comrat văd în această acțiune o cedare din partea Chișinăului, procurorii au o explicație simplă. Șeful secției din cadrul Procuraturii care instrumentează cazul, Corneliu Bratunov, a precizat pentru „moldNova” că nu a fost solicitată o prelungire a termenului de arest, deoarece Curtea Constituțională a decis că o persoană nu se poate afla în arest preventiv mai mult de un an și procurorii s-au conformat legislației.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*