Rusul Vladimir Luzghin a fost condamnat de un tribunal din Perm pentru că a distribuit pe rețeaua Vkontakte un articol în care era amintit Pactul Ribbentrop-Molotov și alianța dintre Hitler și Stalin de la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Condamnarea lui Luzghin a fost făcută în baza unei noi legi din Rusia care pedepsește ”reabilitarea nazismului”. Practic, acesta a distribuit pe rețeaua de socializare Vkontakte articolul ”15 adevăruri despre banderiști sau ce nu spune Kremlinul”, un articol care contrazice istoriografia sovietică în privința ucraineanului Stepan Bandera și a Organizației Naționaliștilor Ucraineni din timpul războiului (conform Kommersant).

Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. La stânga: Joachim von Ribbentrop și Iosif Stalin. Sursa foto
Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov a marcat alianța dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică. La stânga: Joachim von Ribbentrop și Iosif Stalin. Sursa foto

Amendat, dar risca colonia penală

Postarea lui Vladimir Luzghin (37 de ani) pe Vkontakte din 24 decembrie 2014 a fost văzută de alți 20 de prieteni ai săi. Ancheta împotriva lui a fost declanșată de procuratura din orașul Perm pe 25 martie 2016 în baza articolului 354 din Codul Penal al Federației Ruse: ”reabilitarea nazismului prin negarea publică a faptelor stabilite de verdictele Tribunalului de la Nurenberg și prin răspândirea de informații false referitoare la acțiunile Uniunii Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.

Prin decizia din 30 iunie 2016 a Tribunalului din Perm, Vladimir Luzghin a fost condamnat să plătească o amendă de 200.000 de ruble (cca 3.200 dolari) și i s-a permis să păstreze telefonul iPhone 4 cu care a comis infracțiunea. Maximul pedepsei posibile era amendă de 300.000 de ruble și 3 ani într-o colonie penală (sursa).

Condamnat în baza notelor din liceu

La proces a participat și tatăl lui Luzghin, care a declarat în fața magistraților că fiul său a criticat anexarea Crimeei de Federația Rusă. Au fost audiați peste 20 de experți în istorie, printre care și decanul Facultății de Istorie de la Universitatea Pedagogică din Perm Aleksandr Vertinsky, care au susținut că afirmațiile din articolul distribuit de Luzghin sunt respinse la nivel internațional. De asemenea au atârnat greu în balanță notele mari la istorie obținute de Luzghin în timpul studiilor liceale, care în opinia judecătorilor dovedesc faptul că acuzatul ar fi trebuit să știe că distribuie informații false.

În decizia tribunalului se arată că articolul distribuit de Luzghin conține informații false despre atacul Germaniei naziste și Uniunii Sovietice asupra Poloniei din 1 septembrie 1939 și despre cauzele izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, articolul în cauză fiind în contradicție cu verdictele Tribunalului de la Nurenberg. Tribunalul din Perm a mai arătat că Luzghin ar fi trebuit să anticipeze faptul că repostarea articolului incriminat va avea efecte negative asupra opiniei publice, inclusiv asupra copiilor, prin afirmarea faptului că Uniunea Sovietică ar fi desfășurat activități negative în Al Doilea Război Mondial.

 

Articolul care enervează Kremlinul

”15 adevăruri despre banderiști sau ce nu spune Kremlinul” este un articol care combate tezele istoriografiei sovietice despre Stepan Bandera, Organizația Naționaliștilor Ucraineni și Armata Insurecțională Ucraineană, amintind de alianța dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică.

Stepan Bandera a fost asasinat de KGB în 1959. Sursa foto
Stepan Bandera a fost asasinat de KGB în 1959. Sursa foto

Activitatea lui Stepan Bandera a fost desemnată drept ”teoristă” în perioada sovietică (de altfel acesta a și fost asasinat de KGB în Berlin în 1959) și este un subiect fierbinte de dezbatere în Ucraina (detalii aici). În continuare puteți citi o traducere a articolului care i-a adus condamnarea lui Vladimir Luzghin, în special paragraful 8 care amintește de Pactul Ribbentrop-Molotov, alianța sovieto-nazistă și faptul că Germania nazistă și Uniunea Sovietică au invadat împreună Polonia declanșând al Doilea Război Mondial.

15 adevăruri despre banderiști sau ce nu spune Kremlinul

1. Stepan Bandera provine dintr-o familie credincioasă, nu a fost militar și nu a participat la lupte. Spre deosebire de Stalin care a ucis milioane de ruși, Stepan Bandera nu a făcut așa ceva.

2. Stepan Bandera a fost închis în lagărul de concentrare german Sachsenhausen trei ani deoarece a proclamat independența Ucrainei pe 30 iunie 1941 și pentru că a refuzat să jure credință guvernului de ocupație, doi frați ai lui Stepan Bandera au fost torturați în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Toată această luptă pentru o Ucraină independentă și catolică.

3. Organizația Naționaliștilor Ucraineni (OUN) și Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) sunt două chestiuni diferite. În ciuda faptului că membrii OUN au constituit coloana vertebrală a UPA – totuși sunt două organizații diferite.

4. OUN s-a spart în două tabere. ONU condusă de Melnik nu a respins cooperarea cu Germania, în vreme ce OUN condusă de Bandera a fost împotriva oricărei cooperări cu Germania și au militat pentru independența Ucrainei.

5. Activitatea UPA s-a declanșat după ocupația germană (1942) împotriva Germaniei.

6. În ciuda miturilor comuniste, soldații UPA aveau propriile uniforme, grade și decorații, purtând stema și steagul Ucrainei.

7. În ciuda miturilor comuniste, soldații UPA jurau credință Ucrainei.

8. Spre deosebire de comuniști, care împreună cu Germania au împărțit Europa prin Pactul Ribbentrop-Molotov, UPA și OUN nu au cooperat nici cu guvernul de ocupație germană, nici cu cel de ocupație comunistă. Comuniștii prin Pactul Ribbentrop-Molotov au făcut schimb de experiență, au executat împreună represiuni, au făcut parade comune și schimburi de armament. Comuniștii și Germania au atacat împreună Polonia și au început al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939. Comunismul și nazismul au colaborat strâns. Este binecunoscut faptul că piloții comuniști au studiat în Germania, iar germanii au preluat experiența construirii lagărelor ca în GULAG. UPA și Bandera nu au făcut nici o înțelegere cu guvernul german de ocupație, pentru asta Bandera a juns în lagăr de concentrare și a fost urmărit de comuniști.

(Aici puteți vedea un buletin de știri german care redă de la minutul 01:30 parada comună a naziștilor și sovieticilor din 22 septembrie 1939 de la Brest Litovsk, după anihilarea comună a Poloniei.)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=uDIqzJgZNHM]

9. UPA nu a luptat împotriva armatei URSS și singurii care au împușcat soldații sovietici în spate au fost comisarii NKVD, care au măcelărit milioane de oameni. UPA nu a ocupat teritoriul altei țări, a acționat pe propriul teritoriu pentru a-l apăra de forțele germane de ocupație și de călăii NKVD.

10. Se știe că SBU a publicat documente în care se arată că agenții NKVD pretindeau că sunt membri UPA pentru a comite acte de provocare.

11. Se știe că partizanii Armatei Roșii din pădurile Ucrainei de vest au recunoscut în jurnalele lor că UPA a luptat împotriva ocupației germane pentru o Ucraină independentă.

12. În rândurile UPA au luptat oameni de diverse naționalități: ruși, evrei, belaruși, kazahi, usbeci, armeni, georgieni, greci etc.

13. Se știe că cei mai mulți medici din UPA erau evrei.

14. UPA a luptat pentru o Ucraină catolică și independentă.

  1. UPA nu a fost desființată oficial.

 

Generalul nazist Heinz Guderian și generalul sovietic Simion Krivoșein se bucurau împreună pe 22 septembrie 1939 la Brest-Litovsk de nimicirea Poloniei Sursa foto
Generalul nazist Heinz Guderian și generalul sovietic Simion Krivoșein se bucurau împreună pe 22 septembrie 1939 la Brest-Litovsk de nimicirea Poloniei. Sursa foto

2 comentarii

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*