Primăria Capitalei și Ministerul Culturii se contrazic atunci când se referă la posibilitatea ca orașul Chișinău să candideze pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. La sfârșitul lunii martie pe siteul Primăriei a fost publicat un comunicat de presă în care autoritățile locale anunțau: „Chişinăul îşi va depune candidatura în Proiectul Capitala europeană a culturii”.
Primăria a anunțat că va elabora „un proiect coerent” şi „va candida pentru titlul de Capitala Europeană a Culturii în asociere cu un oraş românesc”. Condițiile pe care trebuie să le întrunească însă Capitala, printre care dialogul autorităților cu locuitorii orașului și stabilitatea politică, face ca intenția să se amâne pe o perioadă nedeterminată. În același timp, asocierea cu un alt oraș nu este o prevedere care se găsește în recomandările instituțiilor europene.
În cazul în care Chișinăul își dorește să se înscrie în cursa pentru acest titlu, autoritățile locale trebuie să elaboreze o strategie de dezvoltare culturală în care să includă o viziune artistică clară și coerentă. Comisia Europeană va lua în calcul implicarea artiștilor și a organizațiilor de artă locală, diversitatea și calitatea acțiunilor artistice propuse de oraș și capacitatea de a combina moștenirea culturală locală și arta tradițională cu formele inovative ale artei moderne.
Ghid pentru orașele care se visează „capitale europene ale culturii”
Comisia Europeană a elaborat un Ghid pentru țările care intenționează să-și înscrie orașele în cursa pentru titlul de „Capitala Europeană a Culturii”. Perioada de înscriere în cursă începe cu 6 ani înaintea desemnării unui oraș drept capitală europeană a culturii, iar pregătirea dosarului respectivului oraș durează în medie 2-3 ani. Orașele au la dispoziție aproximativ 10 luni ca să se înscrie în competiție, iar cererea oficială de participare este expediată Comisiei Europene de către „autoritatea națională relevantă” care este, în mod normal, Ministerul Culturii. Acesta însă poate pasa responsabilitatea unei alte autorități sau organizații.
Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un oraș care vrea să devină capitală europeană a culturii nu sunt simple. În primul rând, oficialii de la Comisia Europeană vor să vadă o strategie de dezvoltare culturală bine pusă la punct care să fie în mod direct legată de dezvoltarea orașului. Astfel de strategii se elaborează și se implemetează în timp. Foarte importantă este participarea locuitorilor orașului respectiv. Multe dintre orașele care au deținut de-a lungul anilor titlul de capitală europeană a culturii au avut grijă să dezvolte proiecte și activități în care să implice școli, universități, asociații de tineri, societatea civilă.
Un sistem politic stabil este important pentru ca orașul să obțină titlul de Capitală Europeană a Culturii
La fel de mult trebuie să se implice și sectorul privat atât din domeniul creativ și cultural, cât și din alte domenii ale businessului. Orașele care râvnesc titlul trebuie să învețe din experiența altor orașe care au obținut deja statutul. Cel mai important este ca autoritatea națională care se ocupă de elaborarea proiectului să adune o echipă profesionistă. Adesea, această echipă este formată din voluntari. Toate aceste prevederi sunt incluse într-un ghid special elaborat de către Comisia Europeană pentru orașele care vor să se înscrie în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii. Ghidul nu are valoarea unui document oficial, dar reprezintă un îndrumător pentru autoritățile locale.
Un criteriu extrem de important este angajamentul politic față de acest proiect pe termen lung. Multe orașe care au câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii au schimbat conducerea politică în perioada dintre momentul înscrierii în competiție și anul în care le-a venit rândul să desfășoare activitățile planificate în cadrul proiectului. Potrivit ghidului, este esențial ca toate partidele politice să trateze proiectul Capitala Europeană Culturală ca o oportunitate de dezvoltare a orașului. Evaluările făcute de-a lungul timpului au demonstrat faptul că instabilitatea politică au creat în mod constant probleme privind implementarea unei strategii culturale de calitate. O capitală europeană „de succes” acordă maximă atenție relației cu cetățenii. Autoritățile locale din orașele candidate sau din cele care au obținut deja titlul organizează periodic întâlniri cu locuitorii orașelor pentru a le afla opiniile și viziunile.
La etapa inițială de înscriere în concurs nu este posibilă relatarea exactă a surselor de finanțare și a sumei de bani necesară pentru implementarea strategiei culturale. Totuși, dosarul orașului candidat trebuie să conțină suficiente informații despre banii care vor fi cheltuiți și sursa acestora: sectorul privat, public sau donații. Orașele care au deținut recent titlul de Capitală Eruopeană a Culturii au cheltuit și 80 de milioane de euro pentru organizarea activităților.
Este sau nu eligibil orașul Chișinău
Potrivit regulamentului, titlul de Capitala Europeană a Culturii poate fi deținut doar de orașe din țările membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus însă ca în cursă să se poată înscrie și țările din Spațiul Economic European (Islanda, Liechtenstein si Norvegia) și Asociația Europeană a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția), precum și țările candidate la Uniunea Europeană sau cele cu potențial de integrare în UE. Orașele din aceste țări vor avea dreptul să dețină titlul o singură dată în perioada 2020-2033. Comisia Europeană va anunța ce țări sunt eligibile să-și înscrie orașele în concurs. În cazul acestor state procesul de selecție și criteriile vor fi puțin diferite.
Nu este deloc clar din ce categorie face parte Republica Moldova și cum s-ar înscrie Chișinăul în această competiție. Ministerul Culturii susține că orașul Chișinău este eligibil, dar nicio autoritate nu s-a apucat încă de elaborarea unei strategii de dezvoltare culturală și a dosarului pentru înscrierea în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Ministerul confirmă, Primăria infirmă
Ministerul Culturii, care face referire la Ghidul elaborat de Comisia Europeană, menționează că orașul Chișinău este eligibil pentru a concura la titlul de Capitala Europeană a Culturii, mai ales pentru că titlul nu-i este oferit unui oraș pentru patrimoniul sau oferta sa culturală din prezent, ci pentru strategia culturală în desfășurare care trebuie să pună în valoare orașul. Un factor care facilitează participarea Chișinăului în această competiție este faptul că orașul deja participă în alte programe ale UE, argumentează reprezentanții ministerului într-un răspuns pentru moldNova.
De cealaltă parte, Lucia Culev, șefa Direcției Cultură din cadrul Primăriei Capitalei, spune că orașul Chișinău nu este eligibil și nu întrunește condițiile necesare. „Aceasta este o idee venită din partea domnului Constantin Chiriac, director al Teatrului Naţional „Radu Stânca” din Sibiu. Dumnealui crede că este posibil să participăm chiar dacă Moldova nu este parte a UE. Ne-am putea alătura Timișoarei care va fi Capitala Europeană a Culturii în 2021. Putem încerca, pentru că avem artiști, instituții culturale de marcă, școli de muzică bune, orchestre. Se încearcă acum o colaborare, dar eu am temeri și rețineri și din cauza a ce s-a întâmplat în ultimii ani în Republica Moldova. Nu s-a investit deloc în cultură”, a explicat Lucia Culev.
Tandem cu un oraș din România
Până în prezent, Ministerul Culturii nu a primit nicio notificare din partea autorității publice locale privind înscrierea orașului Chișinău în acest proiect. Totodată, Ministerul Culturii precizează că are în vizor înaintarea candidaturii Capitalei Republicii Moldova la titlul de Capitală Europeană a Culturii, întrucât acest lucru ar „favoriza devoltarea culturală a orașului și ar mobiliza factorii de decizie, partenerii de dezvoltare și locuitorii Capitalei”.
În acest context, conducerea Ministerului Culturii din Republica Moldova a inițiat discuții cu Ministerul Culturii din România, dar și cu administrația prezidențială din statul vecin în vederea înaintării Chișinăului la titlul de Capitala Europeană a Culturii în tandem cu un oraș din România.