23
mart.
2017

Cooperarea București – Chișinău: ce s-a promis și ce s-a făcut

Reprezentanții executivelor de la București și Chișinău au stabilit în cadrul ședinței comune din 2015 realizarea mai multor proiecte, dintre care o parte au fost realizate, iar altele încă așteaptă să fie implementate. Noile proiecte vor fi discutate în ședința comună de guvern de azi de la Piatra-Neamț.

Ședința comună a guvernelor României și Republicii Moldova din 2015 FOTO: gov.ro

Prima întrunire acest gen a avut loc pe 3 martie 2012 la Iași, iar cea de-a două ședință comună a fost organizată la Neptun pe 22 septembrie 2015. Potrivit comunicatului emis de Executivul de la București emis înaintea evenimentelor, cele două delegații conduse de ex-premierul Valeriu Streleț și fostul prim-ministru al României, Victor Ponta, își propuneau să discute despre care vor fi proiectele care vor fi finanțate din ajutorul nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro dintre care în perioada 2011-2014 au fost valorificate 37,19 milioane de euro.

Poduri peste Prut și proiecte de infrastructură energetică

Banii au fost oferiți de autoritățile de la București după ce a fost semnat pe 27 august 2015 cel de-al patrulea Protocol Adițional la Acordul între Guvernul României și cel al Republicii Moldova, în cadrul vizitei lui Valeriu Streleț. Astfel, reprezentanții puterii de peste Prut anunțau că în afară de proiectele care vor fi susținute din acești bani, discuțiile se vor axa pe continuarea proiectelor de infrastructură energetică în scopul interconectării, precum și pe posibilitățile de construire a mai multor poduri peste Prut.

Va fi exprimat interesul reciproc pentru posibila participare a unor companii din România la viitoarele privatizări în diverse sectoare economice din Republica Moldova”, se arăta în comunicatul emis de Guvernul României.

În același timp, cele două părți doreau să discute și despre cooperarea în domeniul agriculturii, realizarea proiectelor ce țin de eficientizarea controlului sanitar-veterinar și protecția mediului, a investițiilor în sănătate prin dotarea centrelor de dializă, renovarea blocului chirurgical din Comrat și extinderea serviciului de urgență SMURD. „Este preconizată proiectelor de construcție a grădinițelor, în special în mediul rural, precum și extinderea programului de burse pentru studiu în România. (…) De asemenea, vor fi stabilite prioritățile de sprijin pentru pregătirea în România a specialiștilor din administrația publică. Miniștrii economiei vor propune inițierea de acțiuni comune de promovare comercială externă și acordarea de sprijin pentru crearea de parcuri industriale în mai multe raioane din Republica Moldova”, au precizat reprezentanții guvernării de peste Prut.

Mai mulți bani pentru renovarea grădinițelor din Republica Moldova

După discuțiile care au avut loc la Constanța, autoritățile de la Chișinău au anunțat că banii alocați de România vor fi utilizați pentru acoperirea cheltuielilor ce țin de domeniul transporturilor, construcția podurilor peste Prut și interconectarea energetică. De asemenea, fostul șef al Guvernului de la București, Victor Ponta, a promis suplimentarea fondurilor ce țin de reparația grădinițelor, în acest sens urmând să fie alocate 5 milioane de euro. Tot atunci Victor Ponta a vorbit despre creditul preferențial de 150 de milioane de euro, acordat Republicii Moldova pentru o perioadă de cinci ani. În cadrul întrunirii a fost semnată o înțelegere privind colaborarea în domeniul standardizării militare între Ministerul Apărării al Republicii Moldova și cel al României cu scopul de moderniza armata. „Ședința de astăzi confirmă că, într-adevăr, putem da substanță și valențe noi dialogului bilateral, astfel încât acesta să răspundă necesităților de ordin social-economic, dar și ne obligă în aceeași măsură la acțiuni pragmatice și consistente pe viitor. Vă mulțumesc încă o dată pentru sprijinul necondiționat și constant acordat Republicii Moldova”, a declarat la finele ședinței comune din 2015 ex-premierul Valeriu Streleț.

Proiectele, între discuții și realizări

În timpul ședinței comune, reprezentanții organizațiilor unioniste au manifestat în fața sediului unde avea loc ședința pentru a cere o agendă concretă privind unirea celor două state, monedă unică și interconectare energetică. Cei circa 300 de manifestanți au încercat să forțeze cordonul de jandarmi și au scandat „Vrem Unirea!”, „DNA, treci Prutul”, „Vrem BNR, nu BNM”.

Astfel, de atunci până în prezent România a decis în octombrie 2016 alocarea a 550.000 de euro pentru construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău din contul ajutorului financiar nerambursabil de 100 milioane de euro. Astfel, De asemenea, Guvernul de la București a virat în noiembrie 2016 trei milioane de euro pentru modernizarea a 83 de grădinițe după ce în perioada 2014-2016 suma alocată a fost de 23 de milioane de euro, fiind reparate și dotate cu mobilier 832 de grădinițe. Din cele 150 milioane de euro acordate sub formă de credit preferențial Republicii Moldova, Guvernul a debursat în august 2016 prima tranșă de 60 milioane de euro, iar decizia privind alocarea celei de-a doua tranșe, de 50 milioane de euro, a fost luată în februarie curent. În această perioadă, România a oferit țării noastre și un ajutor umanitar format din păcură și alimente în valoare de 80 milioane de euro.

Servicii medicale de urgență mai accesibile și un nou pod peste Prut

Totodată, autoritățile de peste Prut a decis extinderea serviciului de urgență medicală SMURD în Republica Moldova până în 2020 și urmează să fie implementat un proiect de 10 milioane de euro prin care vor fi procurate 10 ambulanțe, vor fi construite patru piste de aterizare a elicopterelor serviciului și două departamente de urgență. Ministrul Transporturilor, Iurie Chirinciuc, a anunțat în vara anului trecut că România va construi în doi ani un pod peste Prut pe care se va afla autostrada Ungheni-Iași-Târgu-Mureș. De asemenea, România a contribuit la renovarea spitalelor din Moldova și dotarea acestora cu echipament medical.

Menționăm că premierul Pavel Filip va pleca mâine la Piatra-Neamț pentru a participa la ședința comună a executivelor de pe ambele maluri ale Prutului pe care o va prezida alături de omologul său de la București, Sorin Grindeanu. Filip va fi însoțit de miniștrii Economiei, Octavian Calmâc, Dezvoltării Regionale, Vaile Bîtca, Mediului, Valeriu Munteanu, Finanțelor, Octavian Armașu, Justiției, Vladimir Cebotari, Afacerilor Interne, Alexandru Jîzdan, Culturii, Monica Babuc.

Ceremonia de întâmpinare a premierului Pavel Filip va avea loc la ora 11:35 după care va avea loc I întrevedere bilaterală între cei doi șefi de guvern. Discuțiile în cadrul ședinței comune vor fi axate pe proiectele aflate în derulare și despre oportunitățile privind investițiile de peste Prut în republica Moldova. Cei doi premieri vor vizita Mănăstirea Agapia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *