08
iun.
2016

Cum au îngenuncheat la Chișinău giganții Hugo BOSS, Jack Daniel’s, Lidl sau Zara

Companii renumite la nivel mondial, cum ar fi Lidl, Zara, Jack Daniel‘s sau Hugo BOSS, au ajuns anul trecut la cheremul justiției din Republica Moldova după ce au aflat că moldovenii au înregistrat mărci asemănătoare pentru a vinde chibrituri, cosmetice, țigări sau paste. Astfel, reprezentanții renumitelor branduri au obținut câștig de cauză privind recunoașterea notorietății mărcilor.

rsz_1compil

Reprezentanții Lidl au dorit să înregistreze marca Atlantic în Republica Moldova, însă s-au ciocnit de agentul economic Nicolai Gagauz care înregistrase marca АТЛАНТИКА și, astfel, Agenția de stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a fost nevoită să refuze solicitarea renumitei companii.

Lidl, în conflict cu Nicolai Gagauz

Totuși, compania Lidl Stiftung&Co.KG nu a renunțat și a acționat în judecată agentul economic, demonstrând că acesta nu a utilizat marca timp de 5 ani, ceea ce oferă dreptul pentru decăderea din drepturi pentru titular, iar magistrații i-au dat dreptate reclamantului.

Și gigantul Hugo BOSS a ajuns să umble prin instanțele de judecată din Republica Moldova, cu pretenții privind recunoașterea notorietății mărcii, care este una deja cunoscută la nivel mondial. Astfel, reprezentanții The Hugo BOSS Trade Mark Management Gmbh&Co.Company s-au plâns magistraților de la noi că deși au înregistrat în 1994 în Republica Moldova mărcile BOSS și HUGO BOSS, care au diferite termene de expirare pentru anumite clase de produse, au descoperit că Oleg Paladi vindea cosmetice și parfumerie BOSS după ce înregistrase în 2009 marca Luca BOSSI, ceea ce le afectează grav imaginea.

Produse BOSS, vândute de Hugo BOSS și Oleg Paladi

Reprezentanții Hugo BOSS au trecut în revistă mai multe motive pentru care a ajuns în instanțele moldovenești, scriind și despre istoria renumitei companii, fondată în 1924, dar și despre sondajele care arată că marca este arhicunoscută în Republica Moldova. La rândul său, Oleg Paladi s-a arătat nedumerit de pretențiile Hugo BOSS, afirmând în apărarea sa că plângerea este neîntemeiată, sondajele mint, iar mărcile sunt absolut diferite. Bărbatul nu a putut convinge judecătorii, care au afirmat că prezența integrală a cuvântului BOSS denotă deja un „conflict evident” cu renumitul brand și i-au dat dreptate companiei Hugo BOSS.

Țigări sau chibrituri JACK DANIEL’S, în Moldova în loc de whiskey

Un alt moldovean curajos este Radion Nichiforov, care s-a arătat revoltat de refuzul AGEPI de a-i înregistra marca verbală JACK DANIEL’S pentru a vinde țigări sau chibrituri pentru care a depus o cerere în 2013. În procesul de judecată a intervenit și deținătorul renumitei mărci, compania Jack Daniels Properties INC și N.V. Sumatra Tabacco Trading Company. Radion Nichiforov a afirmat în apărarea poziției sale că are dreptul să dețină în exclusivitatea marca JACK, deoarece nu o va utiliza pentru a vinde whiskey, iar cetățenii Republicii Moldova nici „nu prea” ar fi auzit de așa nume. Aceste argumente însă nu i-au convins pe magistrați care i-au dat câștig de cauză în instanță autorității naționale privind apărarea drepturilor de autor și companiilor internaționale care au intervenit în proces.

Nu doar Radion intenționa să vândă alte produse sub un brand renumit, un agent economic din Republica Moldova a dorit să cucerească piața folosindu-se de numele ZARA, dar nu pentru a vinde articole vestimentare, ci paste.

Legislație bună privind protecția drepturilor asupra mărcii

Avocatul Iulian Iorga din cadrul companiei „IP Consult” a declarat referitor la prevederile legislației în domeniul apărării dreptului la proprietate intelectuală, în special asupra mărcilor, că în cea mai mare parte nu are lacune. „Într-adevăr avem legi foarte bune la care s-a lucrat cu experți din străinătate. Legea privind protecția mărcilor a fost modificată doar de două ori, din 2008, ceea ce este o raritate pentru legislația din Republica Moldova. Ultima modificare care s-a făcut și a intrat în vigoare în vara anului trecut a venit ca să consolideze protecția garantată inițial. Este vorba despre anumite ajustări referitor la apărarea drepturilor asupra mărcilor nu doar în instanța de judecată, cum era anterior, dar oficiul național și-a arogat anumite competențe, care de principiu sunt de lăudat”, a menționat avocatul.

Decizii de judecată, în funcție de interese

În același timp, Iulian Iorga a susținut că în Republica Moldova există o altă problemă în apărarea drepturilor de apărare asupra mărcilor și anume instanțele de judecată. El a adăugat că în aceste cauze ca și în alte pricini judiciare, instanțele activează legal, iar în situațiile când este vorba de anumite interese, instanța nu acționează conform legii. Potrivit avocatului, unele decizii contravin unui principiu de bază ale proprietății intelectuale care se referă la faptul că este un drept de proprietate și trebuie apărat prin toate mecanismele și pornind de la atributele pe care acesta îl are.

„Cu părere de rău, instanțele de judecată aplică neuniform și neunitar legea. Printre principalele mijloace de apărare a dreptului asupra mărcii, printre cele mai frecvente sunt anularea dreptului asupra mărcilor care au fost înregistrate cu rea-credință”, a declarat Iorga.

Litigii similare, cu soluții contradictorii

Potrivit reprezentantului „IP Consult”, sunt foarte multe dosare care se referă la acționarea cu rea-credință a unei persoane privind înregistrarea dreptului asupra mărcii despre care știa că aparține altcuiva în străinătate, dar magistrații vin cu soluții contradictorii.

Totuși, avocatul susține că a întâlnit în experiența sa și judecători care au acționat asiduu și cu un deosebit interes în soluționarea litigiilor, aplicând litera legii.

Problema recunoașterii notorietății mărcii

Referitor la procesele de judecată dintre reprezentanții mărcilor renumite și cetățeni ai Republicii Moldova, care au încercat să vândă produse sub branduri similare, Iulian Iorga a menționat că această procedură de recunoaștere a notorietății mărcilor este privită critic, deoarece vine, într-un anumit mod, să sfideze. „Procedura este bine setată în lege, dar de ea profită juriști, avocați care vor să omită un pic buchia legii și recunosc în dreapta și în stânga notorietatea mărcilor. Dacă o să vă uitați în registrul mărcilor recunoscute notorii de pe site-ul AGEPI, o să vă amuzați, pentru că există mărci puțin cunoscute, însă recunoscute notorii”, a spus expertul.

El a explicat că, pe de o parte, există acest avantaj de a obține dreptul asupra unei mărci și la utilizarea acesteia numai în cazul în care nu a fost înregistrat deja, iar, pe de altă parte, este oferită această posibilitate privind recunoașterea notorietății mărcii când, la modul practic, oricine care a utilizat, de exemplu, o anumită marcă pe un eșantion de 600 de consumatori, ar putea obține recunoașterea notorietății și, astfel, poate sfida procedurile, uneori îndelungate, de obținere a unui certificat de înregistrare.

Procedura trebuie aplicată doar în cazul mărcilor binecunoscute

„De ce să înregistrăm mărcile dacă în baza unei utilizări aceasta poate fi recunoscută notorie și se bate cap în cap cu noțiunea de notorietate, care înseamnă un lucru recunoscut de către oricine. Totuși, această procedură trebuie aplicată doar în cazurile de conflict, cum sunt cazurile cu Zara sau Lidl și alte companii care dețin mărci binecunoscute și care au ajuns în instanțele noastre, dar nu oricine poate cere să i se recunoască dreptul la notorietate, cum este prevăzut acum în lege”, a explicat avocatul din cadrul „IP Consult”.

Potrivit lui Iulian Iorga, Republica Moldova se numără printre singurele 5-6 state din lume care aplică o astfel de procedură ce ține de recunoașterea notorietății mărcii și este una specifică spațiului ex-sovietic.

Cum apără legislația încălcarea dreptului asupra mărcilor

Potrivit legislației, încălcarea drepturilor de autor, a drepturilor conexe sau a drepturilor sui generis atrage, după caz, răspundere civilă, contravenţională sau penală. În cadrul procedurilor judiciare iniţiate în privinţa încălcării dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a drepturilor sui generis, persoanele care sunt în drept pot solicita instanţelor de judecată sau altor organe competente, după caz, recunoaşterea drepturilor lor, constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciului prin stabilirea unor despăgubiri. „Instanţa de judecată, la stabilirea despăgubirii, va ţine cont de necesitatea: a) restabilirii situaţiei existente până la violarea dreptului şi a încetării acţiunilor care comportă violarea dreptului sau creează pericolul violării lui; b) recuperării pierderilor, inclusiv a beneficiului ratat, suportate de partea lezată”, se arată în legislație.

În același timp, deținătorul dreptului asupra proprietății intelectuale poate obține suma profitului obţinut ilegal de persoana care a violat drepturile respective sau achitarea unei compensaţii de la 500 până la 500.000 de lei pentru dreptul încălcat.

Marca se autentifică prin certificatul de înregistrare

În același timp, protecţia juridică a mărcilor în Republica Moldova se asigură în temeiul înregistrării lor la AGEPI în modul stabilit de Legea nr. 38-XVI din 2008.02.29 privind protecţia mărcilor. În conformitate cu Legea, marca se autentifică prin certificatul de înregistrare eliberat de AGEPI. Certificatul de înregistrare confirmă prioritatea mărcii şi dreptul exclusiv al titularului asupra mărcii pentru produsele şi serviciile indicate în certificat.

Reprezentanții AGEPI informează că mărcile înregistrate conform Aranjamentului de la Madrid privind înregistrarea internaţională a mărcilor şi Protocolului referitor la Aranjamentul de la Madrid la care Republica Moldova este parte se publică în limbile franceză, engleză şi spaniolă în Buletinul OMPI de Mărci Internaţionale. Buletinul include toate datele referitoare la înregistrările internaţionale noi, la reînnoiri, la desemnări posterioare, precum şi la modificări şi alte acţiuni ce se referă la înregistrările internaţionale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *