Meniu Închide

Cum a împărțit statul milioanele de lei pentru fermierii moldoveni

Micii fermieri sunt nemulțumiți că unii obțin milioane de lei din subvențiile agricole, iar altora le revine foarte puțin. În același timp, experții constată că plățile pentru agricultură se distribuie inechitabil și se acordă cu mari întârzieri, astfel provocând pierderi agricultorilor.

În anul 2016, de la bugetul Republicii Moldova a fost aprobată suma de 900 milioane de lei pentru fondul de subvenționare a agriculturii, iar ulterior aceasta a fost redusă cu 200 milioane de lei. Anul trecut, agricultorii au depus 4.549 de dosare în sumă de 641 milioane de lei, cu 100 milioane de lei mai mult decât în anul 2015. Din numărul total de cereri procesate, circa 148 de dosare în sumă de 27,7 milioane de lei au fost respinse ca fiind neeligibile. Astfel, în ianuarie 2017, au fost achitate 613,3 milioane de lei pentru 4.401 fermieri și grupuri de agricultori. Aceștia au primit subvenții pentru procurarea utilajului, implementarea tehnologiilor moderne, cultivarea legumelor și fructelor, sisteme de irigare, infrastructură etc.

Fermier moldovean FOTO: facbook.com/Agroinform

O analiză realizată de „Expert-Grup” arată că se înregistrează inechități în repartizarea subvențiilor pe raioane, iar regulamentul de acordare a banilor se aprobă târziu de către Guvern, din care cauză fermierii sunt puși în dificultate. Analiștii economici atestă o discrepanță de cinci ori pentru subvențiile acordare pe hectar și de șapte ori pentru cei care primesc bani individual. Autorii analizei consideră că sunt probleme în condițiile de selecție care nu oferă acces egal la fondul de subvenționare pentru toate regiunile țării. 

Cât de eficient se acordă subvențiile?

În acest context, am întrebat ce părere au cei care au beneficiat de ajutor guvernamental în anul 2016. Părerile sunt împărțite – unii sunt mulțumiți, iar alții nu. Vicedirectorul Fedarației Naționale a Agricultorilor din Moldova „AgroInform”, Iurie Hurmuzachi, ne-a comunicat că cei 901 de membri ai asociației pe care o conduce au luat 20% din valoarea banilor atribuiți în anul 2016, adică peste 84 milioane de lei. Totodată, Hurmuzachi a menționat că fondul de subvenționare, din banii rămași, a achitat datoriile pentru anii 2014 și 2015. „Când primesc banii – agricultorii sunt mulțumiți. Procesul de primire a banilor a fost întins din lipsa banilor la moment. În anii trecuți nordul Moldovei deținea ponderea cea mai mare la volumul de subvenții primite, iar acum s-a schimbat – cei de la sud primesc mai mult. Practic, cei de la nord cultivă livezi cu tehnologii moderne și au nevoie de bani mari, dar și la sud se dezvoltă cultura viței de vie, în special struguri de masă, unde au nevoie de mulți bani”, argumentează Iurie Hurmuzachi.

Vicedirectorul „AgroInform” a subliniat că „autoritățile depun eforturi mari pentru transparența acestui proces. Sunt create comisii speciale. Nu e nevoie de bătut la ușă, depui dosarul și urmărești situația online pe www.aipa.gov.md. Nu e perfect, dar nici nu e inechitabil. Legea privind principiile subvenționării în agricultură și dezvoltare rurală intră în funcție pe o perioadă de 5 ani, nu vor fi modificări majore cum au fost până acum, astfel agricultorii vor putea să-și facă planuri strategice de lucru știind exact ce domenii vor fi subvenționate. Regulile de joc sunt stabilite pentru 5 ani”.

Muncitori care culeg roșii într-o seră FOTO: facebook.com/Agroinform

În acest an foarte active au fost gospodăriile țărănești, adică micii fermieri, care au primit 147 milioane de lei. Cei 1.036 de fermieri câștigători au fost reprezentați de Federația Națională a Fermierilor din Moldova (FNAM). Directorul FNAM, Vasile Mârzenco, chiar de la începutul discuției telefonice, ne-a spus că ei sunt în contradicție cu Ministerul Agriculturii încă de la începutul derulării subvenționării. „Fermierii obțin 20% din fondul de subvenționare, dar restul 80% le iau firmele agricole. Aceiași agricultori mari primesc milioane de lei în fiecare an, iar micii fermieri nu au bani să cumpere semințe de calitate, îngrășăminte minerale etc. Cei care au luat 3 milioane de lei să mai aștepte vreo 3 ani ca să poată accesa și cei care au nevoie de sprijin. Pentru tinerii fermieri vrem un spor de 30%, dar nu de 10% cum este acum”, spune indignat Vasile Mârzenco.

AIPA: Constatările experților sunt aberații

Nicolae Ciubuc, directorul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), spune că problemele semnalate de experți sunt aberații pe care nu vrea să le comenteze. „Noi creăm condiții egale și echitabile pentru toți agricultorii. Discrepanța dintre raioane are la bază principiul teritorial – cu cât raionul este mai mare cu atât potențialul de absorbție este mai mare. În raioanele mici și rezultatele sunt mici”, explică Ciubuc.

Întrebat și despre revendicările FNAM precum că fermierii mici nu primesc subvenții întemeiate, directorul AIPA a adăugat același argument. „Un producător mic are capacități limitate de a face investiții, respectiv și suma subvenției este mai mică. Statul susține agricultura, nu oferă ajutor social. Statul susține proiectele cu valoare adăugată, care contribuie cu adevărat la dezvoltarea economiei. Una dintre probleme e competitivitatea produselor, iar pentru asta e nevoie de tehnologii moderne. Fermierii mici au facilități legalizate – nu prezintă planul de afaceri, rapoarte financiare etc. Care e aportul lor la formarea bugetului? E discrepanță mare. Achiți 200-300 de lei la buget, dar pretinzi la milioane de la stat?”, se întreabă Nicolae Ciubuc.

Grâu FOTO: facebook.com/Agroinform

În acest an au fost subvenționați agricultorii care au investit în înfrastructura de procesare, tehnologii moderne, au sădit livezi și viță de vie, au cultivat legume și fructe, au cumpărat tehnică, utilaj agricol, sisteme de irigare sau au renovat ferme zootehnice. Cele mai multe dosare au fost depuse de raionul Cahul, iar cei mai mulți bani au primit agricultorii din Comrat.

Noutăți pentru agricultori

Chiar dacă agricultorii consideră că AIPA distribuie subvențiile după principiul „primul venit, primul servit”, Nicolae Ciubuc precizează că nu e așa. „Depun un pachet cu documente în funcție de domeniul de activitate, plan de afaceri, rapoarte financiare, dări de seamă, proiecte etc. Dosarele se analizează după cum au fost înregistrate, dar se evaluează dacă întrunesc toate condițiile sau nu. Pentru o eficiență mai mare, pe viitor, cererile mai mari de 500.000 lei vor fi analizate prin prisma planului de afaceri, vor acumula puncte”.

Conform Legii bugetului pentru anul 2017 au fost aprobate 900 milioane de lei pentru fondul de subvenționare în agricultură. Ciubuc speră că pe parcursul anului curent această sumă să nu fie micșorată. Legea privind principiile subvenționării în agricultură și dezvoltare rurală a fost votată în lectura a doua de către deputați, iar în prezent aceasta trebuie promulgată de președintele țării. După ce Guvernul aprobă Regulamentul de acordare a subvențiilor pentru 2017, AIPA poate demara înregistrarea cererilor de la agricultori. Perioada de înscriere va avea loc în perioada 1 martie-31 octombrie 2017.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *