Cum a început spălarea banilor din Rusia în Republica Moldova pe vremea lui Voronin

Spălarea a circa 20 de miliarde de dolari, bani murdari din Federația Rusă, prin intermediul băncilor moldovenești nu ar fi avut loc fără acceptul politicului moldovenesc și neimplicarea organelor de stat responsabile de prevenirea și combaterea a tranzacțiilor ilicite. Totodată, poarta pentru efectuarea de transferarea a banilor murdari se datorează schimbării legislației bancare din perioada guvernării comuniste în urma elaborării unei note al actualului deputat Oleg Reidman pe atunci consilierul pe probleme economice al ex-președintelui Vladimir Voronin, susțin experții organizației IDIS Viitorul.

 FOTO Sandu Tarlev
FOTO Sandu Tarlev

Autorii studiului IDIS, Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță au analizat și 3 scenarii posibile care urmează să se întâmple în Republica Moldova în acest context. Studiul ”Puterea hibridă și actorii săi. Operațiunea Laundromat: analiza actorilor și acțiunilor întreprinse” nu a fost comentat de deputatul comunist Oleg Reidman.

Nota de plată

Pe parcursul anilor 2010-2014, organizații criminale și politicienii corupți din Rusia au transferat 20 miliarde de dolari din fonduri murdare prin zeci de companii off-shore, bănci, credite false. Procesul de tranzitare a banilor rusești prin băncile moldovenești a fost asigurat de judecătorii din Moldova, iar banii, ulterior, ajungeau în Europa. Aceasta spălare de bani a fost supranumită ca și Laundromat și documentată inclusiv de jurnaliștii RISE din Moldova.

Experții IDIS consideră că Republica Moldova s-a conectat la schemele ilicite de spălare a banilor din Federația Rusă începând cu elaborarea „notei lui Reidman” din 2005 care făcea referire la necesitatea creării unor condiții mai bune pentru așa-zișii „bani-migratori” din sistemul financiar internațional.

Realizarea instituțională a Laundromatului. Sursa: IDIS Viitorul
Realizarea instituțională a Laundromatului. Sursa: IDIS Viitorul

În urma acestei inițiative a fost schimbată legislația financiar-bancară astfel încât a permis circuitul banilor de origine neclară prin sistemul bancar moldovenesc, au constat experții IDIS. Prima menționare a implicării unei bănci moldovenești (Banca de Economii din Moldova) în operațiuni de spălare a banilor – cazul Magnițchi – a avut loc în 2008.

Experții susțin că anterior organizațiile criminale din Rusia au utilizat schemele de spălare a banilor rusești prin băncile din țările baltice, însă după ce aceste țări s-au aliniat la regulile europene în sistemul bancar acest lucru a devenit mai greu de realizat. Astfel, Republica Moldova a fost aleasă în calitate de actor nou pentru efectuarea operațiunilor bancare ilicite, dar și pentru că existau anumite relații între bancheri și liderii grupărilor criminale inclusiv. Un alt factor de ce a fost aleasă Moldova în aceste scheme a fost funcționarea slabă a instituțiilor statului.

Ex-ministrul al Finanțelor Veaceslav Negruță, la fel, se arată convins că începutul și conceptualizarea spălătoriei de bani prin băncile moldovenești se trage de la „nota lui Reidman”. „Dacă ne uităm atent când a fost scrisă – e vorba de iunie 2005 – și până când s-a încheiat aceasta operațiune – e vorba de perioada 2011-2014. Practic, în 10 ani tot ce a expus Reidman pe hârtie pe 2 pagini au fost și realizate”, a observat Negruță.

Reacția instituțiilor

Experții sunt de părere că primele testări al vulnerabilității sistemului bancar, după schimbarea puterii politice în 2009, au avut loc în 2010, iar a luat amploare în 2011. Reacția instituțiilor de supraveghere bancară și de combatere a activităților criminale a fost una slabă și practic instituțiile acestea nu s-a sesizat, iar banii ilegali au pătruns și tranzitat sistemul bancar moldovenesc fără nici o rezistență, au subliniat experții.

Autorii studiului consideră că laundromatul, atacul de tip raider asupra băncilor moldovenești, dar și devalorizarea băncilor au putut fi realizate datorită unei anumite „tutele politice”, dar și datorită coruptibilității bancherilor.

„Realizarea schemei rusești de spălarea banilor nu ar fi fost posibilă fără acceptul politicului moldovenesc, cu largul concurs al unor autorități și instituții supuse politic grupurilor influente”, au subliniat autorii analizei.

Experții consideră că politicienii din Moldova au acceptat conectarea statului la circuitul internațional de spălare a banilor și că au luat măsuri cu scopul de a determina ca instituțiile statului să fie mai tolerante față de tranzacțiile financiare suspecte din sistemul bancar. Printre instituțiile care s-au manifesta pasiv în acest aceste cazuri se numără – instituția responsabilă de combaterea a corupției, procuratura, Banca Națională și altele.

Unul dintre autorii analizei, Veaceslav Berbeca, a precizat că organele judecătoreşti au fost elementele de bază în aceste operaţiuni ilegale, iar rolul lor era asigurarea legalității acestor operațiuni.

O altă instituție, care nu și-a făcut obligațiile până la capăt este Serviciul de Informații și Securitate (SIS), au subliniat aceștia. SIS-ul s-a mulțumit doar să informeze autoritățile statului cu privire la aceste operațiuni fără a solicita investigații suplimentare din partea Procuraturii Generale, Băncii Naționale și Centrul Național Anticorupție.

„De fapt instituțiile statului au cunoscut despre faptul că sistemul bancar din Republica Moldova este un instrument prin care trec tranzacții suspecte de spălare de bani. Însă din păcate nu au fost luate măsurile necesare pentru a preveni și pentru a combate aceste acțiuni”, a spus Veacelav Berbeca. Acesta bănuiește că anume politicul a intervenit astfel ca să creeze blocaje la nivel instituțional.

Cu-i folosește?

Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță au încercat să vadă cine va beneficia cel mai mult de aceasta operațiune bancară, dar și efectul fenomenului asupra proceselor politice.

Experții au spus că primele pregătiri a acestui proiect de fraude bancare au fost făcute în perioada guvernări comuniste, iar puterea „proeuropeană” s-a împotmolit în împărțirea puterii în administrațiile de stat și întreprinderile care aduc profit, fiind compromisă astfel reforma justiției și combaterea corupției.

Cetățenii au făcut asociere între fenomenele negative din acea perioadă cu politica de integrarea europeană și astfel sprijinul pentru integrarea în UE a scăzut. Iar principalul beneficiar al acestor tendințe este Federația Rusă, sunt de părere experții. Astfel, se explică de ce a a fost ales Igor Dodon în calitate de președinte al țării, iar partidele proeuropene au pierdut din popularitate.

Analistul politic Victor Gurău susține că toate evenimentele negative din sectorul bancar trebuie să fie privite în complex ca o operațiune specială pregătită de factorii externi pentru a exercita o influența asupra spațiului post-sovietic.

Scenarii posibile

Experții au identificat trei scenarii posibile care vor urma în contextul descris mai sus. Primul scenariu și cel mai realizabil se referă la continuarea disputelor în cadrul coaliției de guvernare și eliminarea actorilor mai slabi. Printre actorii care vor fi eliminați de pe scenă se numără și Veacelav Platon, iar pentru spălarea banilor vor fi găsiți doar niște „țapi ispășitori”.

Potrivit scenariului numărului 2, sistemul judecătoresc rămân legat de politicieni și de selectarea după criterii de loialitate personală a procurorilor și comunității de securitate. Experții susțin că acest scenariu este unul periculos pentru că pe fundalul scăderii popularității partidelor proeuropene vor crește preferințele pentru partidele populiste și pro-rusești, și că acest lucru poate deturna direcția occidentală de dezvoltare și de integrare al Republicii Moldova.

Desfășurarea anchetei penale față de judecătorii și executori judecătorești, și persoanelor responsabile de la BNM cu funcții de supraveghere a băncilor în privința tranzacțiilor suspecte de spălare a banilor, este descrisă în ce de-al treilea scenariu. Un pas important în această direcție a fi anunțarea măsurii de confiscare a averilor tuturor părților implicate în cele mai grave infracțiuni ale celor 3 componente de fraudare bancară și corupție, conform directivelor UE. Astfel vor fi exercitate presiuni din partea actorilor internaționali privind necesitatea de reformare a sectorului de justiție.

Un comentariu la „Cum a început spălarea banilor din Rusia în Republica Moldova pe vremea lui Voronin”

Lasă un comentariu