Locuitorii Chișinăului ar putea plăti facturi de trei ori mai mici pentru căldura livrată iarna în apartamente de către Termoelectrica. Acest lucru ar fi posibil dacă s-ar monta câte un punct termic individual și s-ar izola blocurile locative, astfel încât cetățenii să-și poată regla singuri temperatura în casă. Totuși, nu au fost rezolvate problemele vechi legate de datoriile istorice acumulate de Termocom, iar situația a devenit tensionată între furnizorul de energie termică, care acum se numește Termoelectrica și gestionarii fondului locativ.
Expertul în energetică de la IDIS Viitorul, Victor Parlicov spune că dacă blocurile locative vor fi izolate termic și vor fi instalate puncte termice individuale, atunci beneficiarii ar putea porni căldura când doresc și nu ar mai depinde de autoritățile locale. „Eficiența energetică a blocurilor se pierde, deoarece lipsește izolarea termică. Oamenii nu pot regla temperatura, deschid geamurile, iar la alții nu ajunge căldură. Noi plătim de trei ori mai mult pentru a încălzi un metru pătrat de locuință, dar am putea plăti de trei ori mai puțin”, explică Victor Parlicov cele mai importante probleme ale sezonului de încălzire din Chișinău.
Soluții noi la probleme vechi
Directorul Termoelectrica, Veaceslav Eni susține că cetățenii ar putea avea apă menajeră tot anul, iar energia termică ar putea fi conectată în orice zi. „Noi avem contoare ultraperformante. Haideți să găsim soluții. Locatarii unor blocuri s-au mobilizat, și-au instalat puncte termice din surse proprii. Termoelectrica a pierdut aproximativ 50% dintre toți consumatorii”, menționează Veaceslav Eni. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii publice „Problemele vechi ale noului sezon de încălzire 2017-2018 în municipiul Chișinău”, organizată de IDIS Viitorul.
Chiar dacă autoritățile au venit pentru a găsi soluții la problemele existente, gestionarii fondului locativ au insistat să le fie explicat de unde și cum se formează daoriile care le dau mari bătăi de cap. „Datoriile se formează din cauza unor consumatori rău platnici și atunci gestionarul se pomenește într-o situație proastă. Din cele 3.000 de apartamente controlate în acest an, am identificat 117 cazuri de furt: de facto consumatorul era conectat la încălzirea centralizată, iar de jure, utiliza cazanul autonom. Există încă o problemă a gestiunii fondului locativ”, explică directorul Termoelectrica, Veaceslav Eni.
Cine plătește taxele?
Potrivit lui Victor Cojocaru, președintele Cooperativei de construcție a locuințelor nr. 185, furnizorul Termoelectrica încearcă să pună pe umerii consumatorului datoriile istorice. „O dată la trei ani, furnizorul atacă în instanța de judecată CCL-urile, le impune să achite diferite taxe și serviciile executorilor, blochează contul bancar, fără a accepta reeșalonarea datoriilor pe o perioadă de timp determinată de ambele părți”, spune Cojocaru.
„Datoriile se formează nu doar de la încălzire, dar și de la apă. Contoarele care au fost verificate recent nu lucrează corespunzător. În calitate de gestionari, suntem intermediari și cumpărăm gigacaloria și o vindem locatarilor. Reiese că lucrăm gratis pentru Termoelectrica, dar instituția ne aplică penalități”, consideră Ala Poltavcenco, administratoarea APLP 51/173.
Precizăm că în prezent o gigacalorie costă 1.122 de lei, iar chișinăuienii achită pe o singură factură până la 1.500 de lei.
Cum se formează datoria?
Expertul în energetică, Sergiu Tofilat susține că „legislația prevede că diferența de la contorul comun de apă caldă și contoarele individuale se împarte între consumator, dar de multe ori această diferență este achitată de cei care indică consumul real. Apă Canal Chișinău încasează aceste datorii de la IMFGL, iar Termoelectrica nu își permite acest lucru din cauza achitării gazului față de MoldovaGaz. Sau metodologia este strâmbă și trebuie să ne adresăm Guvernului sau e problema gestionării fondului locativ și în acest sens administrația locală trebuie să se lămurească cu Termolectrica ca să-și asume aceste datorii”, propune Sergiu Tofilat.
Gestionarii Fondului Locativ au mai adăugat că mulți locatari acumulează datorii pentru consumul de apă, gaz, energie electrică și termică, din cauza salariilor mizere și a pensiilor mici. Pentru diminuarea tuturor situațiilor, este nevoie de încheierea unui contract tripartit între consumator, gestionarul fondului locativ și Termoelectrica, dar și modificarea actelor normative cu privire la repartizarea consumului de apă caldă menajeră, sunt două soluții discutate la dezbaterea publică.
Incursiune în datoriile istorice
În altă ordine de idei, expertul Victor Parlicov a trecut în revistă veșnica problemă a datoriilor istorice moștenite încă din perioada sovietică. Expertul în energetică a menționat că în perioada anilor 2001-2007 tariful la energia termică a rămas neschimbat. Pe atunci statul cheltuia 233 de lei pentru 1.000 metri cubi de gaz. „Prima ridicare a tarifului a fost în anul 2008 – când s-a majorat la 240 de lei. Tot în anul 2008 au apărut și compensațiile. În anii 2011-2015 tarifele au fost majorate de patru ori de către ANRE. CMC nu dorea să-și asume creșterea tarifelor, apoi atribuțiile au fost trecute la ANRE. Tarifele din Moldova sunt cele mai joase față de alte state din Europa. Tarifele trebuiau majorate. E nevoie de căutat soluții. Cea mai mare problemă a acestei datorii este datoria dintre Moldova-Gaz și Gazprom, care planează asupra întregului sistem energetic din Moldova”, își amintește Victor Parlicov.
Alte recomandări
După multe discuții în contradictoriu, dorind să afle mai multe detalii despre cum și când s-au format datoriile istorice plătite de către consumatori, cei prezenți au concluzionat că este nevoie de un regulament nou pentru ANRE, iar pentru a rezolva problema pierderilor de energie termică trebuie, mai întâi, schimbată legea. Autoritățile responsabile urmează să vină cu soluții privind procesul de izolare termică, montarea punctului termic individual, identificarea resurselor financiare pentru implementarea proiectelor și oferirea unui statut juridic tuturor asociațiilor de locatari etc. Pentru ca aceste proiecte să fie implementate, autoritățile mai au nevoie de susținerea Consilierilor Municipali și de o campanie de informare amplă a cetățenilor. Trebuie de menționat că în prezent doar 19% dintre gestionarii fondului locativ activează legal, restul sunt înafara legii.