Cum s-a schimbat proiectul privind votul mixt. Leancă, Usatîi și Sandu, invitați să creeze circumscripțiile electorale

Deputații vor să legifereze sistemul electoral mixt în această săptămână. Pe site-ul Parlamentului a fost publicat proiectul de lege (e vorba de proiectul PD comasat cu cel al PSRM) privind modificarea Codului electoral, despre care democrații Raisa Apolschi și Sergiu Sârbu spun că este ultima versiune. Biroul permanent al Legislativului a decis că va dezbate documentul în una din ședințele de pe 20 sau 21 iulie. Mai mult, spicherul Andrian Candu a subliniat că „dacă va fi nevoie, Parlamentul se va convoca în ședință și sâmbăta, 22 iulie”.

Discuții despre votarea sistemului electoral mixt în această săptămână se purtau încă de marți, fapt care a determinat mai multe partide politice parlamentare și extra-parlamentare să se mobilizeze pentru un protest în fața Legislativului. Protestul este anunțat pentru joi, 20 iulie.

Alegător din Moldova FOTO: Sandu Tarlev

Proiectul care prevede modificarea Codului electoral în vederea trecerii la sistemul electoral mixt, propus de parlamentarii socialiști, a fost analizat de moldNova.eu când aceasta a fost înregistrată în Parlament.

Ulterior, una din prevederile intens criticate de Comisia de la Veneția a fost modul în care vor fi create circumscripțiile electorale. Pentru a rezolva această chestiune, în proiectul de lege comasat deputații au scris că Guvernul se va ocupa de acest aspect în baza recomandărilor unei comisii formate din aproximativ 20 de membri.

Circumscripțiile electorale, create de „societatea civilă relevantă”

Din Comisie trebuie să facă parte „obligatoriu” – cităm așa cum scrie în proiect – reprezentanți ai CEC, ai Comisiei juridice din Parlament, ai Președinție, ai partidelor parlamentare, partidelor politice extraparlamentare care au obținut peste 2% la alegerile generale din ultimii 4 ani, ai Adunării Populare a Găgăuziei, ai asociațiilor minorităților naționale, ai autorităților publice locale, ai Biroului pentru Relații cu Diapora, ai societății civile relevante și ai mediului academic.

Astfel, pe seama Guvernului Filip este pusă sarcina de a adopta o hotărâre care să respecte criteriile de mai sus.

Nu este clar cum vor fi aleși reprezentanții autorităților publice locale, ai societății civile „relevante” și ai minorităților. În schimb, criteriul de 2% de voturi pentru partidele extraparlamentare se extinde asupra Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Popular European din Moldova sau Partidul Nostru, precum și asupra Partidului Comunist Reformator din Moldova care a fost între timp desființat.

Secțiile de vot destinate locuitorilor moldoveni din stânga Nistrului vor fi create în dreapta Nistrului. La întâlnirea cu jurnaliștii din 27 iunie Igor Dodon a declarat că în stânga Nistrului sunt aproximativ 200.000-220.000 de cetățeni cu drept de vot, ceea ce înseamnă că în această regiune vor fi create patru circumscripții uninominale.

Diaspora va primi trei deputați, Transnistria – patru

Câteva articole din lege explică hotarele circumscripțiilor create în Unitatea Teritorial-Autonomă Găgăuză: acestea nu vor putea fi completate cu localități din afara autonomiei pentru a nu dilua această minoritate națională. Dacă luăm în calcul că în UTAG locuiesc aproximativ 150.000 de cetățeni Guvernul va avea o nedumerire: să creeze două sau trei circumscripții.

Pentru crearea circumscripțiilor în diasporă în proiectul de lege sunt enumerate câteva zone de pe glob. Chiar dacă nu sunt specificate expres circumscripțiile care vor fi deschise pentru diasporă, prin separarea zonelor cu simbolul „;” putem intui că guvernarea va pregăti pentru aceasta trei circumscripții: Europa, America și statele CSI.

Conform proiectului prezentat, candidatul care va obține cele mai multe voturi va deveni deputat.

Bărbații, obligați să colecteze mai multe semnături

De asemenea, se diminuează plafonul de donație. Astfel, dacă în prezent o persoană fizică poate dona un milion de lei pentru partide, după votarea legii se va putea dona maxim 250.000 de lei.

Deputații din coaliție mai cred că vor determina femeile să se implice mai activ în politică dacă ele vor candida doar prin colectarea unui număr de minim 250 de semnături. Bărbații în schimb sunt obligați să colecteze între 500 și 1000 de semnături din cricumscripția în care vor dori să obțină mandatul de parlamentar.

CEC poate aplica mai multe sancțiuni candidaților

Birourile electorale vor primi 5.000 de buletine de vot, față de 3.000 cât primesc în prezent. Astfel, inițiatorii legii ar încerca să calmeze diaspora care nu a reușit să voteze la scrutinul precedent. Totuși, experiența din birourile electorale demonstrează că nouă membri de birou nu reușesc fizic să proceseze mai mult de 3.000 de buletin de vot în intervalul orelor 7.00 – 21.00, iar avizul Comisiei de la Veneția recomandă reducerea numărului de buletine dintr-o secție.

Deputații mai vor să extindă sancțiunile aplicate concurenților electorali. Astfel, Comisia Electorală Centrală va putea aplica cinci sancțiuni, comparativ cu două până în prezent. Sancțiunile puse la dispoziția CEC contra concurenților electorali sunt: avertismentul, anularea înregistrării grupului de inițiativă, proces contravențional, lipsirea de alocațiile din bugetul de stat și anularea înregistrării concurentului electoral.

Odată cu modificarea sistemului electoral parlamentarii vor să mărească și salariile pentru angații Comisiei Electorale Centrale. Acestora le este mărită prima pe care o primesc pe perioada desfășurării alegerilor de la 25% la 35%.

Primăvara sistemului electoral

Liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, a anunțat pe 6 martie 2017 că va introduce sistemul uninominal în Republica Moldova, cu posibilitatea de revocare a deputaților. După aproape 2 luni de dezbateri, democrații au anunțat că au ajuns la „un consens” cu socialiștii precum că sistemul mixt este mai bun. Astfel, pe 5 mai 2017 s-au votat în Parlament două proiecte: proiectul democraților privind votul uninominal (nr. 60) și proiectul socialiștilor privind votul mixt (nr. 123). În total, 74 de parlamentari au decis că pentru a doua lectură proiectul să fie comasat în baza propunerilor PSRM. Amintim că experții Comisiei de la Veneția nu au recomandat schimbarea sistemului electoral în Republica Moldova.

3 Comments

  • acuma prea multe posibilități se acordă celod din opoziție, iar ei profită prost, de aceea și pe zi ce trece devin mai slabi!

  • Hai ca Sandu cindva cerea ca sa fie schimbat isstemul de vot ,da acuma ca curva cei fatarnica se intoarce cu fundu la gard ca deja nu mai vrea , mai ceva ca o șliuha.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *