Uniunea Europeană rămâne foarte atractivă pentru țările Parteneriatului Estic (PE) în pofida problemelor cu care se confruntă. Republica Moldova, Georgia și Ucraina au înregistrat anumite succese în implementarea valorilor europene, dar indiferent de câte reforme ar adopta, Parteneriatul Estic nu le promite celor trei state integrarea europeană, se arată într-un studiu lansat de Institutul de Politici Mondiale de la Kiev.

studiu-litra

Confirmarea acestei ipoteze a venit chiar de la liderii europeni care au declarat la Summit-ul de la Riga din 2015 că „PE nu este un instrument pentru extinderea UE, ci unul de apropiere de UE”. Republica Moldova și-a exprimat insistent dorința de a face parte din Uniunea Europeană, în special între anii 2013-2015, când guvernanții moldoveni au reușit să semneze Acordul de Asociere cu UE și au obținut liberalizarea regimului de vize. Relația prietenoasă dintre Moldova și UE a fost însă umbrită de scandalurile de corupție în care au fost implicați oficialii moldoveni. Astfel, țara noastră a pierdut statutul de „poveste de succes” a Parteneriatului Estic, notează Leonid Litra și Ivane Chkhikvadze, autorii studiului.

Momentul oportun pentru integrare

Chiar dacă nu se bucură de aceeași încredere din partea europenilor, atât Republica Moldova, cât și Ucraina și Georgia, nu renunță la visul de a deveni țări membre ale Uniunii Europene. Singura întrebare care îi preocupă pe conducătorii celor trei țări este atitudinea și răspunsul UE față de o asemenea idee. Răspunsul europenilor privind integrarea statelor PE va depinde foarte mult de momentul în care cererea de aderare va fi depusă, întrucât va conta nivelul de implementare a Acordului de Asociere și situația internă a UE. Autorii studiului afirmă că, cel mai probabil, UE nu va veni niciodată cu o propunere de aderare către Moldova, Georgia sau Ucraina și că această aderare se va produce doar dacă cele trei state vor demonstra destul interes și pregătire.

Potrivit ultimelor sondaje, 14 dintre țările membre UE sunt împotriva integrării europene ale statelor Parteneriatului Estic. Cea mai mare opoziție față de lărgirea UE se întâlnește în Austria, Germania, Luxemburg, Franța, Belgia și Finlanda. De cealaltă parte, 13 țări europene sunt de acord cu aderarea la UE a altor state. Printre acestea se numără România, Lituania, Malta și Croația.

Modelul Macedoniei și Croației

Spre deosebire de Georgia și Ucraina care evoluează în relațiile cu UE, Republica Moldova face pași înapoi, specifică autorii studiului. După mai mulți ani de dialog constructiv, europenii și-au pierdut din încrederea și interesul față de oficialii moldoveni, în special după mediatizarea fraudelor bancare produse în Republica Moldova și comiterea jafului secolului.

Analiza face referire la povestea de succes a unor țări balcanice care ar putea servi drept exemplu pentru statele Parteneriatului Estic. Un model în acest sens este Macedonia care a depus cererea de aderare la UE în anul 2004. Când statele membre au aflat despre aceasta au trimis mai mulți oficiali de rang înalt la Skopje pentru a le descuraja demersul. În pofida presiunilor exercitate în special de Franța și Germania, Macedonia nu s-a lăsat intimidată și, demonstrând perseverență și seriozitate, a fost acceptată drept stat candidat pentru integrarea europeană. Un alt exemplu este Croația care a aderat la Uniunea Europeană în anul 2013 și după care procedurile de aderare la UE au devenit mai complicate.

Ce trebuie să facă Republica Moldova

Cea mai sigură metodă pentru ca Republica Moldova să capete încrederea deplină și definitivă a europenilor este prin intermediul implementării reformelor. Chișinau, Kiev și Tbilisi ar trebui să urmărească experiența înalților diplomați europeni și să vadă cum comunică aceștia cu țările membre. În plus, cele trei state ale Parteneriatului Estic ar trebui să-și coordoneze acțiunile astfel încât UE să primească un semnal clar din partea lor, sugerează autorii studiului. La fel de important este ca Republica Moldova să-și creeze un plan concret de acțiuni pentru următorii 3-5 ani și să se comporte ca un stat membru al UE. Totodată, țările PE trebuie să-și găsească un „avocat” la nivel internațional, adică o țară membră UE care să le apere interesele, așa cum a făcut Grecia pentru Cipru, Germania pentru Polonia, Franța pentru România. În tabloul actual, avocatul Moldovei ar putea fi România, iar Polonia s-ar putea transforma în susținătoarea Ucrainei.

De cealaltă parte, sfaturile pentru UE vizează foarte clar relațiile cu Rusia. Autorii studiului sugerează oficialilor europeni să nu-i acorde Federației Ruse dreptul neoficial de a se pronunța asupra extinderii UE în est. Oferirea unei perspective europene pentru cele trei state ale PE ar însemna pentru acestea „lumina de la capătul tunelului” și UE n-ar pierde nimic din punct de vedere economic, ci ar câștiga o direcție sigură de extindere în vecinătatea sa.

3 comentarii

  1. Moldova a avut greselile sale particulare, avindu-l pe Filat ca prim-ministru, insa acum, vad ca guvernul Filip, progreseaza in campania de integrare european, asa ca putem deci spera la o integrare cu succe in viitorul apropiat.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*