Cum sunt cheltuiți banii din Fondul Ecologic Național

Fondul Ecologic Național împarte sute de milioane de lei în fiecare an pentru proiecte de aprovizionare cu apă, sisteme de canalizare, stații de epurare, gestionarea deșeurilor, procurarea mijloacelor de transport și prevenirea alunecărilor de teren. În anul 2016, Fondul Ecologic Național (FEN) a finanțat 284 de proiecte. Pentru implementarea acestora, Ministerul Mediului a aprobat suma de peste 436 milioane de lei, până în prezent fiind cheltuiți peste 432 milioane de lei.


Cele mai multe proiecte au fost destinate pentru aprovizionarea cu apă potabilă a locuitorilor din satele Moldovei, dar au fost susținute financiar și câteva proiecte care țin de procurarea mijloacelor de transport, editarea publicațiilor periodice și organizarea unor evenimente cultural-sportive. Bunăoară, pentru editarea publicației „Mediul Ambiant”, a enciclopediei de viticultură și a monografiei „Structura populațională a speciilor spontane de stejar” s-au dat 454.550 de lei. Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova a primit 55.725 lei pentru organizarea evenimentului „Olimpic EcoFest” de la Chișinău, iar festivalul „Gustar” – 382.985 de lei pentru servicii de salubrizare.

Cine a primit cei mai mulți bani?

Cel mai mare buget aparține Direcției Generale Locativ Comunale și Amenajare a Primăriei Chișinău, care a primit 25.468.350 milioane de lei pentru proiectul „Platforme ecologice pentru colectarea deșeurilor menajere în orașul Chișinău”. Cei mai puțini bani s-au dus pentru perfectarea abonamentelor la revista „Alunelul”.

Peste 200 de localități din Republica Moldova au beneficiat de bani din FEN în anul 2016. În țara noastră, circa 80% din populația din mediul urban este conectată la apeduct, pe când în sate – doar 50%, potrivit datelor prezentate de către Ministerul Mediului, Agriculturii și Dezvoltării Regionale. Autoritățile și-au propus să aducă apă în fiecare casă până-n anul 2028. În anul 2016 s-au finanțat astfel de proiecte din raioanele Fălești, Cimișlia, Căușeni, Criuleni, Ungheni, Strășeni, Basarabeasca etc. Pentru construcția unui sistem de canalizare cu stație de epurare s-au dat 2 milioane de lei, iar pentru un apeduct – un milion de lei. Multe sate sunt la a treia sau chiar la a patra etapă de finanțare din FEN pentru continuarea proiectelor de infrastructură ecologică.

Aprovizionare cu apă din sărăcie

Bani din FEN s-au oferit și pentru forarea unei fântâni arteziene în satul Cobani din raionul Glodeni. În anul 2016, Primăria Cobani a mai primit încă 2 milioane de lei pentru aprovizionarea cu apă a localității.

„Am turnat fundația la fântâna arteziană și urmează să dăm drumul la apă în sat. Proiectul a costat în total 3 milioane și jumătate de lei. Oamenii au contribuit cu 225.000 de lei, adică 15% din valoarea proiectului. Avem datorii de aproximativ 150.000 de lei, dar se lucrează și mergem înainte. În anul 2012, tot din FEN am câștigat un proiect în valoare de 20.000 de lei și am amenajat o gunoiște în sat”, spune Ion Pociumban, primarul localității.

Satul Chetriș din raionul Fălești a primit în anul 2016 2 milioane de lei pentru alimentarea cu apă, canalizare și stație de epurare. În satul Chetriș s-au construit 14 kilometri de apeduct și 8 kilometri de canalizare. Primăria nu a reușit până acum să adune toți banii de la localnici, motiv pentru care au acumulat datorii de 600.000 de lei. „Suntem la etapa a opta. Am finalizat apeductul și mai avem jumătate de kilometru de canalizare până ajungem la stația de epurare. Nu avem suficienți bani. În contract sunt 400 de gospodării, dar am adunat contribuții doar de la 157 de beneficiari. Locuitorii satului sunt pensionari și nu au bani. Adună ei câte 100 de lei până vor ajunge la 1.700 de lei. Costul total al proiectului este de 19 milioane de lei. Până acum am folosit doar 9 milioane de lei”, spune Zinaida Diaconu, primarul satului Chetriș.

Înfrățirea cu România dezvoltă satele Moldovei

Primăria Chetriș urmează să semneze un acord de înfrățire cu localitatea Bivolari din județul Iași, România. În rezultatul colaborării, Zinaida Diaconu speră că va obține resurse financiare pentru finisarea sistemului de canalizare și a stației de epurare din sat.

Precizăm că locuitorii satelor și orașelor din Republica Moldova, care vor să beneficieze de bani de la FEN, trebuie să contribuie cu 15% din costul proiectului.

Ultima listă a proiectelor propuse spre cofinanțare a fost aprobată în anul 2016. În prezent la FEN sunt peste 200 de proiecte care urmează a fi examinate și aprobate spre finanțare de către Consiliul de Administrare al FEN. Cel mai probabil acestea vor fi analizate în anul 2018. În anul 2017 nu au fost admise proiecte spre finanțare din banii FEN.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *