Studiul ”Marele Război Siberian din 2030” a rămas secret până de curând, deși se știa de existența lui încă din anul 2010. Planificatorilor militari americani le-a fost pus la dispoziție un scenariu de 99 de pagini care descrie în detaliu situația Siberiei și pericolul reprezentat de diluarea autorității Moscovei în regiune, în principal din cauze demografice.

”Omuleții verzi” pot apărea oriunde. Sursa foto
”Omuleții verzi” pot apărea oriunde. Sursa foto

Scenariul american redactat în anul 2008 descrie în detaliu o intervenție hibridă a Chinei în regiunea Siberiei – pe un model care a fost văzut în realitate în anul 2014 cu prilejul intervenției ruse în Ucraina. Asemănarea până la identitate a celor două scenarii – cel siberian, pe hârtie și cel ucrainean, în realitate – face extrem de interesantă sinteza din rândurile următoare care redă principalele direcții ale unui conflict ruso-chinez imaginat în laboratoarele planificatorilor militari americani.

Premisele războiului siberian

În 2030 populația Rusiei scade până la 115 milioane de locuitori, dar în Siberia mai sunt doar 7,5 milioane, dintre care 1,5 milioane băștinași, restul etnici ruși, în marea lor majoritate concentrați în principalele orașe ale regiunii. În 2030 veniturile generate de sursele energetice se reduc drastic pentru guvernul de la Moscova. Principala ideologie a Rusiei revine la cea a țarului Nicolae I – ”neamul, ortodoxia și autocrația”, în vreme ce resursele statului scad rapid.

Vidul de populație din Siberia atrage atenția Chinei: cu ajutorul serviciilor secrete ale Beijingului este dezvoltată o amplă rețea de organizații, mai ales populația băștinașă siberiană este sprijinită în revendicările politice față de Moscova. Buriații, evenki, samoiezii, iakuții își construiesc și promovează ”fronturi de eliberare națională” care beneficiază de birouri de relații internaționale în alte țări decât China – Coreea, Japonia, Uzbekistan, Marea Britanie. Antropologi și sociologi care beneficiază de fonduri chineze studiază de ani de zile regiunea siberiană. O parte din membrii ”fronturilor de eliberare națională” beneficiază de pregătire militară din partea unor ofițeri chinezi. În paralel sunt sprijinite orice fel de idei de autonomie regională venite din partea etnicilor ruși nemulțumiți de atitudinea autorităților centrale de la Moscova.

Regiunea este împânzită de uzbeci, comercianți și aventurieri, suspectați de serviciile secrete ruse că promovează idei separatiste în rândurile populației siberiene. Li se alătură agenți turci – Ankara a fost dintotdeauna interesată de ce se întâmplă la este de Ural, de asemenea Iranul și India nu păstrează o atitudine indiferentă.

Ce vor chinezii

Care ar fi interesele chineze în Siberia? Se are în vedere o anexare a întregii regiuni? Care ar fi costurile și câștigurile unei astfel de intervenții? În realitate China nu are motive să se teamă de Rusia în Orientul Îndepărtat: disproporția forțelor, tirania distanțelor, prioritățile strategice ale Moscovei fac ca agresivitatea rusă în regiune să fie extrem de redusă. Însă o slăbire masivă a influenței Moscovei în regiune, autonomizarea sau o tendință către independență a diverselor zone siberiene atrage imediat atenția Chinei. Un vid în regiune devine un pericol printr-o eventuală extindere a islamului prin intermediul țărilor turcice din Asia Centrală. Bogăția de resurse a Siberiei ar veni abia pe locul al doilea, după un interes geostrategic. China ar putea fi atrasă spre o implicare în Siberia în urma unui masiv vid de putere.

În primul rând China ar trebui să restabilească ordinea și să prevină răspândirea anarhiei și instabilității la granița sa de nord-vest. Prima țintă ar fi dominată de o strategie a negării accesului altor forțe în regiune. Ca viziune pe termen mediu ar fi stabilirea unor state marionetă care să preia costurile ridicate ale administrării zonei siberiene, rămânând în același timp sub controlul Beijingului.

Primii pași spre conflict

O primă formă a acestei intervenții neo-coloniale ar putea fi sprijinită de oficialii ruși coruptibili aflați la conducerea regiunilor din Orientul Îndepărtat, fiind create aici noi republici independente doar cu numele. Ar mai putea apărea republici dominate de băștinași în cadrul unor tulburări politice destabilizatoare, anti- sau pro-rusești.

Membri ai forțelor speciale uzbece și kazahe intervin cu scopul de a destabiliza Novosibirsk. Fronturile de eliberare națională ale popoarelor siberiene intră brusc în acțiune și proclamă independența regiunilor lor, căutând imediat protecție și sprijin la Beijing.

Moscova pierde controlul asupra Siberiei

Rusia este dominată în anul 2030 de o formă de fascism, în vreme ce China se găsește sub o mare presiune economică și socială. Încep acuzațiile: Moscova susține deschis că tulburările din Siberia sunt sponsorizate de Beijing.

Intermediarii din regiune reușesc să convingă mare parte a etnicilor ruși din Siberia să părăsească regiunea, mai ales birocrații și cei din administrație – oamenii simpli nu pleacă, nici profesioniștii care întrețin instalațiile industriale. Chiar și așa, ciocniri armate au loc: câteva garnizoane rusești sunt înfrânte de forțele speciale care acționează în regiune. Aviația rusă se retrage spre districtele militare vestice în lipsa unei protecții eficiente la sol. Noile autorități declară zone libere bazele militare nucleare, care rămân sub controlul militarilor ruși, problema lor urmând să fie rezolvată prin negocieri ulterioare. China își desfășoară pe tăcute o rețea de administratori din umbră care urmăresc și coordonează acțiunile noilor lideri din regiune – majoritatea lor provenind din rândurile ofițerilor de informații ai armatei.

Răspunsul Moscovei în prima fază a conflictului se reduce la o retorică furioasă, fiind pusă în fața faptului împlinit și incapabilă să facă față rebeliunii. Soluția de moment este să facă apel la ONU în timp ce Moscova este zguduită de manifestații de stradă care cer ”eliminarea ciumei galbene”. În afara unui atac nuclear, Kremlinul nu are ce face: un război convențional nu poate fi dus în Orientul Îndepărtat la scară mare din cauza barierelor logistice.

Negocieri la ONU

La dezbaterile ONU, China își activează toate prieteniile cultivate din timp pentru a amâna și împiedica rezoluția propusă de Rusia. Statele Islamice își anunță neutralitatea, Uniunea Europeană acordă Rusiei un sprijin lipsit de energie. SUA ajung la concluzia că acapararea Siberiei de către China ar produce un dezechilibru geostrategic mult prea mare și trec de partea Rusiei. Propunerile americane pentru stabilirea unui format de negocieri sunt respinse de Beijing pe motiv că nu există o implicare a Chinei în evenimentele din Siberia. În paralel, în orașele chineze se desfășoară ample demonstrații anti-rusești și în sprijinul noilor republici siberiene. Negocierile de la ONU ajung la un blocaj: veto-ul Chinei face imposibilă adoptarea rezoluției propuse de Rusia.

Răspunsul militar al Rusiei

Militarii ruși lansează o serie de operațiuni speciale împotriva noilor lideri din Siberia: mai mulți politicieni iacuți și buriați sunt asasinați, alături de câțiva consilieri chinezi. Declarațiile de la Moscova și Beijing devin din ce în ce mai agresive, în timp ce operațiunile forțelor speciale ruse devin din ce în ce mai incisive în întreaga Siberie. Noile republici siberiene declanșează ample acțiuni de purificare etnică împotriva rușilor rămași aici. Armata rusă declanșează atacuri cu rachete convenționale care distrug parțial mai multe orașe.

China se vede silită să escaladeze conflictul pentru a-și proteja investiția – însă aceasta este o alegere dificilă. Sau poate să anuleze întreaga operațiune și să se retragă. Presiunea străzii este în creșetere – populația cere continuarea conflictului, silind Beijingul să ofere cel puțin impresia unei victorii. Diplomația chineză anunță pentru prima dată implicarea oficială în conflict și amenință cu măsuri extreme în cazul în care nu va fi respectată independența noilor republici siberiene. Răspunsul Moscovei este alcătuit dintr-o nouă salvă de amploare cu rachete convenționale, întâmplător unele dintre acestea lovesc orașe chineze de graniță din regiunea uigură. Conferințele de presă de la Ministerul Apărării din Moscova transmit un mesaj clar către chinezi: noi suntem gata să mergem mai departe, voi?

Încheiere la masa verde

Bursele din China înregistrează pentru prima oară scăderi masive punând presiune pe economia și așa instabilă. Hackerii chinezi declanșează un război cibernetic total împotriva Rusiei. La Beijing devine clară izolarea diplomatică a Chinei: SUA reușesc să adune o coaliție de state care transmit pe căi informale dorința de încetare a conflictului. Se fac pregătiri pentru negocierea unui armistițiu și studii în vederea reglementării politice pentru noile republici siberiene.

Studiul ”Marele Război Siberian din 2030” a fost redactat în anul 2008 de Laurent Murawiec din partea Hudson Institute pentru Office of Net Assesment din cadrul Pentagonului.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*