Guvernul încă nu știe cine vor fi oamenii care vor trasa hotarele circumscripțiilor electorale uninominale în care se vor alege 51 de deputați la următoarele alegeri parlamentare. Comisia națională pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente nu a fost creată până în acest moment din cauza „motivelor tehnice”, se scuză autoritățile. Termenul pentru crearea acesteia a expirat pe data de 20 august 2017.

Piatra, foarfeca, hârtia Sursa foto

Odată cu modificarea sistemului electoral din proporțional în sistem mixt, Parlamentul a votat ca în termen de o lună, adică până pe 20 august, să fie creată o comisie care trebuie să stabilească hotarele circumscripțiilor uninominale. Guvernul sau mai exact Ministerul Justiției nu s-a grăbit să caute persoanele care să facă parte din comisie. Abia pe 18 august pe particip.gov.md a fost propus pentru dezbateri publice un proiect de hotărâre de guvern care stabilește regulamentul în baza cărei va activa comisia.

Gigi Rapidu’ în Parlamentul Republicii Moldova: sistemul electoral a fost modificat în câteva minute

Imediat după apariția acestui proiect, Asociația Promo-Lex și Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au semnat o notă prin care au criticat parlamentarii, deoarece n-au inclus „hotarele circumscripțiilor uninominale în corpul Codului electoral”, acest lucru fiind calificat drept „o deficiență majoră a sistemului electoral mixt”. O altă deficiență constatată de experți este inițiativa Guvernului de a reglementa activitatea unei comisii care conform legii se prezumă a fi independentă și care urmează să-și elaboreze propriul regulament de activitate. Promo-Lex și CRJM califică regulamentul propus spre aprobare ca o „ingerință directă în activitatea acestui organ și intenție de suprimare a independenței acesteia”.

Funcționar din Ministerul Justiției regretă întârzierea

Contactat de moldNova.eu, Vladislav Cârlan, funcționarul responsabil de promovarea proiectului de hotărâre de guvern „cu privire la aprobarea regulamentului cu privire la activitatea Comisiei naționale pentru constituirea circumscripțiilor uninominale permanente” ne-a declarat că „regretă această întârziere” și că întârzierea s-a întâmplat din cauza „motivelor tehnice”.

Funcționarul de la Ministerul Justiție ne-a explicat că fiecare instituție, autoritate sau organizație specificată în proiectul hotărârii de guvern trebuie să organizeze o procedură internă pentru a delega oameni concreți în comisia ce va trasa circumscripțiile.

„Eu sper că mai departe lucrurile se vor mișca operativ. Sper ca situația de la noi să nu se repete în cadrul activității comisiei”, ne-a spus Vladislav Cârlan.

Amintim că circumscripțiile uninominale trebuie să fie cunoscute publicului larg cu cel puțin un an înainte de alegerile parlamentare. Nu se cunoaște deocamdată pe ce dată vor stabili deputații următoarele alegeri, însă având în vedere că ultimele alegeri parlamentare au avut loc pe 30 noiembrie 2014, mandatul de 4 ani expiră la sfârșitul anului 2018. Astfel, viitoarea comisie va avea la dispoziție cel mult trei luni pentru trasarea hotarelor.

Cum trebuie să arate o circumscripție electorală uninominală

Circumscripțiile electorale uninominale de pe teritoriul Republicii Moldova vor avea între 55.000 și 60.000 de alegători. Baza de calcul pentru formarea circumscripţiilor uninominale o constituie numărul alegătorilor înscriși în listele electorale la alegerile precedente. Circumscripțiile pot conține mai multe raioane și localități, dar o localitate nu poate fi „ruptă” între două circumscripții electorale. În Chișinău, deoarece sunt mai mult de 60.000 de locuitori, se vor trasa mai multe circumscripții uninominale – de fapt, aproximativ 12-14 deputați vor proveni din Capitală.

Oamenii sistemului vor trasa hotarele circumscripțiilor

În Codul electoral și apoi în proiectul hotărârii de guvern este scris că din comisie trebuie să facă parte obligatoriu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale, ai Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, ai Președinției, ai fracțiunilor și grupurilor parlamentare, ai partidelor politice extraparlamentare care la ultimele alegeri parlamentare au obținut peste 2% din voturile valabil exprimate, ai Adunării Populare a Găgăuziei, ai asociațiilor minorităților naționale dintre minoritățile ce reprezintă peste 1% din populație, ai autorităților publice locale, ai Biroului pentru Relații cu Diaspora, ai societății civile, înțelegându-se un reprezentant din Consiliul Național de Participare și ai mediului academic, inclusiv geografi și sociologi.

Toate instituțiile UE cer renunțarea la votul mixt în Republica Moldova

În proiectul hotărârii de guvern propus spre dezbateri mai este menționat numărul de reprezentanți pe care fiecare instituție trebuie să-i delege. Este curios faptul că spre deosebire de textul legii votat de Parlament, în documentul de la Ministerul Justiției se precizează că în comisie vor fi acceptați reprezentanți ai „partidelor politice care la ultimele alegeri prezidențiale au participat la al doilea tur de scrutin” – prevedere care vizează includerea Partidului Acțiune și Solidaritate condus de Maia Sandu.

În final, însumând numărul celor care vor face parte din comisia ce va desena circumscripțiile electorale obținem între 24-27 de persoane, majoritatea provenind din instituții sau organizații controlate politic de Partidul Democrat sau Partidului Socialiștilor.

Comentezi?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*