Proiectul care prevede modificarea Codului electoral în vederea trecerii la sistemul electoral mixt, propus de parlamentarii socialiști, diferă de promisiunile lansate public de președintele Igor Dodon. Chiar dacă au anunțat că susțin ideile Președinției, parlamentarii conduși de Zinaida Grecianîi nu au inclus în proiectul lor prevederile referitoare la alegerea a 25 de deputați aleși uninominal din partea diasporei și regiunii transnistrene sau reducerea numărului de parlamentari de la 101 la 71. moldNova a analizat inițiativa legislativă a PSRM, înregistrată în Parlament pe 19 aprilie, a doua zi de la anunțul lui Dodon.
Conform proiectului, alegătorii vor primi câte două buletine de vot: unul pentru circumscripția națională și altul pentru circumscripția uninominală. Pe circumscripția națională vor fi aleși 51 de parlamentari, iar în cele uninominale – 50 de deputați.
Cum vor fi aleși deputații din partea diasporei și Transnistriei
Pe 18 aprilie, Igor Dodon a anunțat că deputații aleși uninominal vor fi distribuiți astfel: 25 din partea circumscripțiilor create pe teritoriul controlat de Chișinău, iar 25 vor reprezenta diaspora și Transnistria. Totuși, aceste prevederi nu se regăsesc în proiectul înregistrat de fracțiunea socialiștilor din Parlament, dreptul de a crea circumscripții fiind acordat Comisiei Electorale Centrale în baza numărului de alegători.
De asemenea, în proiect nu este specificat câți alegători trebuie să fie într-o circumscripție uninominală, dar se precizează că numărul de alegători dintre circumscripții poate varia cel mult 15%. CEC a anunțat în 2016 că în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt incluși peste 3,2 milioane de alegători, iar dacă ținem cont de acest număr, atunci înseamnă că cele 50 de circumscripții uninominale ar trebui să aibă în jur de 64.000 de alegători fiecare. Pentru comparație, proiectul înregistrat de fracțiunea democraților – privind introducerea sistemului uninominal de vot – prevede crearea a 101 circumscripții în baza „principiului teritorial-demografic”, ceea ce înseamnă că fiecare circumscripție urma să aibă aproximativ 30.000 de alegători, fără a specifica numărul de deputați pentru diasporă sau Transnistria, acest drept fiind lăsat la discreția CEC.
Deputat, prin tragere la sorți
Totodată, socialiștii propun ca din circumscripțiile uninominale să ajungă deputat candidatul care obține cel mai mare număr de voturi, idee care se regăsește și în proiectul propus de Partidul Democrat. Iar în cazul în care doi candidați acumulează același număr de voturi, candidatul câștigător să fie desemnatprin tragere la sorți.
Mai multe buletine de vot
Proiectul socialiștilor mai prevede ca într-o secție de votare să fie repartizate până la 5.000 de buletine de vot. Amintim că în unele secții din diasporă la alegerile precedente s-au terminat buletinele și mai mulți cetățeni n-au avut cum să-și exercite dreptul constituțional.
Tot pentru alegătorii care votează în diasporă socialiștii propun ca votarea să se desfășoare 2 zile consecutiv: „în ziua de sâmbătă care precedă ziua alegerilor și nemijlocit în ziua alegerilor”. Precizăm în acest context că Parlamentul are dreptul să stabilească data alegerilor în orice zi a săptămânii (În anul 2009, alegerile parlamentare anticipate s-au organizat în ziua de miercuri, 29 iulie – n.a.), astfel încât prevederea dată ar putea crea confuzii.
Diferențe între proiectele PSRM și PD
Conform proiectului socialiștilor, un candidat se poate înregistra în circumscripția uninominală dacă reușește să colecteze între 600 și 1.000 de semnături, în timp ce în proiectul propus de democrați un candidat trebuie să prezinte între 1.000 și 2.000 de semnături.
Socialiștii propun ca revizuirea modului în care sunt trasate circumscripțiile să se facă cel târziu cu 180 de zile înainte de alegeri, iar democrații își propun ca CEC să poată modifica circumscripțiile cu 90 de zile înainte de alegeri.
Proiectul PSRM prevede expres ca studenții să voteze acolo unde învață, în timp ce proiectul propus de PD obligă studenții să voteze la locul de domiciliu. Amintim că atunci când în Parlament s-a supus votului legea care permitea studenților să poată vota în localitatea unde învață, înaintea alegerilor prezidențiale, proiectul nu a fost susținut de fracțiunile PD, PSRM și PCRM.
Socialiștii nu își doresc revocarea deputatului
Un subiect dezbătut intens în societate este revocarea deputaților. Subiectul a fost lansat de Partidul Democrat și inclus în proiectul lor de modificare a Codului electoral. Prevederea nu este însă prezentă în proiectul propus de socialiști.
Președintele Igor Dodon și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova au anunțat că propun sistemul electoral mixt pentru a contracara ideea Partidului Democrat de trecere la sistemul uninominal. Mai mulți politologi și partide politice susțin că în realitate între PSRM și PD ar exista înțelegeri încă din 2016 privind schimbarea sistemului electoral proporțional în sistem mixt.
Două proiecte, aceeași problemă
Nu este prima dată când în Parlament sunt înregistrate două inițiative legislative pentru același domeniu sau în aceeși problemă. Astfel, regulamentul Parlamentului stabilește că dacă sunt înregistrate mai multe proiecte de acte legislative ce vizează modificarea şi/sau completarea mai multor articole din acelaşi act legislativ, atunci la propunerea comisiei sesizate în fond (în cazul respectiv, este vorba despre Comisia juridică, numiri și imunități – n.a.), acestea pot fi comasate, pentru examinare în lectura a doua, într-un singur proiect.
Același regulament prevede că dacă pentru dezbatere în Parlament sunt supuse mai multe proiecte de acte legislative ce vizează aceeaşi problemă, dar care au la bază diferite concepţii, atunci Legislativul, la propunerea comisiei sesizate în fond, va hotărî, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, care proiect va fi dezbătut ca proiect de bază, iar celelalte proiecte să fie considerate de alternativă.